“Istoria o fac oamenii, iar oamenii rămân în istorie prin faptele lor!”
Personalitate complexă a vieții culturale și publice vâlcene, Eugen Petrescu este un cărturar de mare anvergură: cercetător istoric, istoric al culturii, cronicar, eseist, memorialist, evocator și portretist; publicist, editor. Eugen Petrescu a fost predestinat să slujească cultura cu profesionalism, onestitate, altruism, devotament, civism și ales patriotism. Credincios conștiinței sale și recunoscător mentorilor din perioada adolescentină și de după, cărturarul vâlcean și-a onorat promisiunea făcută unuia dintre aceștia, Gheorghe Pavel, profesor de istorie şi director al liceului, cercetător istoric şi publicist, coordonatorul Cercului de Istorie. Din anii de liceu a înțeles că a scrie istorie nu este ușor, dar, dacă simți că poți face aceasta să o faci cu profesionalism, cu onestitate și în respect pentru valoare și adevăr. După cum afirmă azi distinsul istoric ,, “Istoria o fac oamenii, iar oamenii rămân în istorie prin faptele lor!” Opera sa publicistică dovedește că a fost și este credincios conștiinței sale, cărțile, studiile și articolele, eseurile și alte demersuri culturale indicându-ne un cărturar autentic. Afirmația este, în primul rând, susținută de numărul impresionant al lucrărilor publicate sau editate: autor și coordonator a 49 de volume, coautor a 9 volume, autor a peste 200 de articole, studii şi comunicări ştiinţifice, reportaje, texte critice, cronici și recenzii, referințe, comentarii, note editoriale, prefețe și postfețe.
Relevante pentru larga deschidere culturală a personalității ce o evocăm sunt titlurile revistelor de istorie, cultură și spiritualitate în care a publicat rezultatele cercetărilor sale: „Formula AS”, „Revista Română de Versuri şi Proză”, „România Eroică”, „Studii și cercetări de dacoromânistică” (Bucureşti), „Buridava”, „Semn”, „Biblioteca vâlceană”, „Destine Eroice”, „România – vatră de glorie şi eroism”, „Povestea vorbei”, „Forum V”, „Cultura vâlceană”, „Memoria slovelor”, „Renaşterea”, „Jurnalul Jandarmului Vâlcean”, „Studii vâlcene”, „Povestea vorbii 21”, „Lumina lumii”, „Rotonda valahă” (Râmnicu-Vâlcea), „Dokiana” (Sutești), „Viaţa de pretutindeni” (Arad), „Agora literară” (Cluj-Napoca), „Ecoul”, „Historica (Craiova), „Mirajul Oltului” (Călimănești), „Apolon” (Urziceni), „Moldova literară” (Iași), „Oltenia Eroică” (Craiova), „Memoria Oltului și Romanaților” (Slatina), „Terragrifonis” (Drobeta-Turnu Severin). Amintim aici și o parte a ziarelor în care acesta a publicat diverse materiale : „Orizont”, „Info Puls de Vâlcea”, „City Râmnicu Vâlcea”, „Curierul de Râmnic”, „Curierul de Vâlcea”, „Viaţa Vâlcii” (Râmnicu-Vâlcea), „Adevărul de Cluj”, „Tribuna afacerilor” (Cluj-Napoca), „Matinal” (Petroşani), „Raţiunea” (Craiova), „Observatorul” (ziar românesc fondat în anul 1990, publicat la Toronto, Canada etc.). Pasionat încă din copilărie de istorie, de tradiţiile şi obiceiurile strămoşeşti, Eugen Petrescu a dobândit de la înaintașii săi alese virtuți civice. Venerându-i pe cei din familia sa, care s-au pus în serviciul comunităților din care făceau parte(animatori culturali, rapsozi, ctitori, filantropi, etc), distinsul cărturar vâlcean a devenit el însuși animator cultural, iniţiator şi organizator de programe pentru cinstirea, valorizarea şi eternizarea memoriei eroilor şi martirilor neamului, veteranilor de război, personalităţilor militare, bisericeşti şi laice, din lumea tehnicii, artelor şi culturii româneşti, apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului, prin realizarea unor opere de arhitectură și de artă plastică (ctitor a 9 monumente), prin atribuirea numelor acestora unor instituţii şi obiective publice, prin realizarea şi publicarea unor articole şi volume omagiale.
Eugen Petrescu are la inimă un bun al țării sale și pentru acest bun, vocea sa, nedomolită de niciun vânt neprielnic al timpurilor noastre, devine un tunet în apărarea acestuia. Patrimoniul cultural material și spiritual al neamului este bunul cel mai de preț care sălășuiește în inima acestui brav cărturar român. Oriunde știe sau află că un anumit semen sau o anumită colectivitate a făcut ceva măreț pentru înălțarea neamului, Eugen Petrescu se străduie să nu rămână pradă uitării aceste sclipiri ale românismului. Apărător cu vocea a acestor nestemate, cărturarul vâlcean a devenit unul dintre cei mai importanți ctitori de opere de artă dedicate eroilor și martirilor neamului, armatei române și unor personalități laice și bisericești care au avut un rol important în cultivarea unității de neam în sânul românilor. Ne simțim onorați să le aducem la cunoașterea unui număr sporit de semeni, convinși fiind că exemplul său poate constitui un reper și pentru alte spirite doritoare să adauge în favoarea culturii, alături de voce și scris, implicarea proprie în conservarea și dezvoltarea patrimoniului nostru cultural. Iubitorul de istorie, Eugen Petrescu rămâne în istorie și prin alesele sale ctitorii: Bustul „Prof. dr. Corneliu Tamaș” (Serviciul Județean Vâlcea al Arhivelor Naționale, Râmnicu-Vâlcea, 2010, autori sculptorii Constantin Nicolin și Florin Bogoslov), Troiţa Eroilor şi Martirilor Neamului „Înălţarea Domnului” – Izvorul Arnotei (Muntele Arnota, cota 1028 m, sat Bistrița, com. Costeşti, jud. Vâlcea, 2012, autor meșterul dulgher Petre Briceag); Monumentul Armatei Române din toate timpurile (Râmnicu-Vâlcea, 2016, autori arhit. Ion Trușcă, sculptor Traian Duță); Troița tipografilor bisericești (Râmnicu-Vâlcea, 2016, autor arhidiacon Cosmin Cristian Pisăru); Crucea Eroilor Primului Război Mondial (Munții Coți, cota 1661 m, sat Greblești, com. Câineni, jud. Vâlcea, 2016, autor tehn. arhit. Mihai Bușoi); Bustul mitropolitului Nestor Vornicescu, 1927-2000 (com. Lozova, raionul Strășeni, Republica Moldova, 2018, sculptor Traian Duță); Bustul ierarhului Climent Modoran – episcopul Râmnicului Noul Severin, c. 1685-1753 (sat Pietrari de Jos, com. Pietrari, jud. Vâlcea, 2018, sculptor Traian Duță); Cruce de hotar (sat Pietrari de Jos, com. Pietrari, jud. Vâlcea, 2018, autor ing. arhit. Otilia Elena Tărîță Câmpeanu); Statuia mitropolitului Efrem Enăcescu-Tighineanul, 1893-1965 (mun. Chișinău, Republica Moldova, 2018, autor sculptor Traian Duță).
“Sufletul nației e încă nedesțelenit”
Prin tot ceea ce face pe ogorul culturii, Eugen Petrescu e nu numai un om de bine, este un adevărat apostol. În pieptul cărturarului vâlcean bate o inimă adevărată de român, fiind un neobosit militant pentru Reunirea Basarabiei, Bucovinei de Nord și Ținutului Herța cu Țara mamă și pentru drepturile românilor din jurul României. Este fondatorul și organizatorul Taberei de odihnă, recreere și documentare pentru copii basarabeni, organizată sub genericul: „Să ne cunoaștem Țara Mamă” – tabără de întâmpinare a Centenarului Marii Uniri (Râmnicu-Vâlcea, ed. I, 21-31 iulie 2017 și ed. a II-a, 28 iulie-9 august 2018). Pe aceeași direcție se înscriu inițiativele domniei sale privind cinstirea eroilor și martirilor neamului și a unor personalități locale. Sunt numeroase aceste inițiative, autorul acestor rânduri recunoaște că îi este greu să facă o alegere selectivă, toate fiind de o mare rezonanță sufletească pentru autorul lor, dar și pentru cei care au fost beneficiarii acestora. Sperăm că alegerea făcută să fie pe deplin edificatoare: Simpozionul Naţional de Istorie „POSADA 1330 – simbol al biruinţei DacoRomâne (ed. I, 12 nov. 2009, ed. a II-a, 6 nov. 2010, Râmnicu-Vâlcea; ed. a III-a, 7 nov. 2010, ed. a IV-a, nov. 2011, ed. a V-a, nov. 2012, Perișani, jud. Vâlcea); în perioada 2010-2015, în cadrul Centrului de Cercetări Istorice „Pr. Dumitru Bălașa”, al cărui fondator este, a organizat șase ediții ale Taberei de Cercetări Istorice „Pe urmele eroilor și martirilor neamului” (ed. I, 2-9 august 2010, Țara Loviștei, jud. Vâlcea, Sălătrucu și Curtea de Argeș, jud. Argeș; ed. a II-a, 5-8 aug. 2011, Costești, jud. Vâlcea; ed. a III-a, sept. 2012; ed. a IV-a, 7-10 oct. 2013, Râmnicu-Vâlcea, Călimăneşti, Racoviţa și Costeşti, jud. Vâlcea; ed. a V-a, 24-25 sep. 2014, Racovița – Perișani – Titești, jud. Vâlcea, ed. a VI-a, aug. 2015, Râmnicu-Vâlcea; la 10 nov. 2011, a organizat o adunare festivă prilejuită de aniversarea a 20 de ani de la înfiinţarea, la 19 noiembrie 1991, a Asociaţiei Naţionale „Cultul Eroilor” şi reluarea activităţii de cinstire a memoriei eroilor şi martirilor neamului; la 8 oct. 2012, în prezența a peste 400 de participanți, a organizat pe Muntele Arnota, în perimetrul Parcului Național Buila – Vânturarița, la cota 1028 m, primul ceremonial religios şi militar din această zonă în memoria Luptătorilor din Rezistența Armată Anticomunistă – Grupul Arnota, uciși de către trupele de securitate ale regimului comunist în primăvara anului 1949, a treia zi a Sfintelor Paști; în perioada 12-18 mai 2014, în parteneriat cu Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I” a organizat la Râmnicu-Vâlcea Expoziţia itinerantă „Eroul Necunoscut – simbol al eroismului naţional”; la 16 sept. 2014, cu prilejul aniversării a 95 de ani de la înfiinţarea Societăţii „Mormintele Eroilor Căzuţi în Război”, înaintașa Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria”, a organizat o ceremonie militară și religioasă la Cimitirul Eroilor Cetățuia din Râmnicu-Vâlcea; la 26 sept. 2014, a organizat un pelerinaj la Iernut, jud. Mureș, cu prilejul comemorării a 70 de ani de la sfârșitul celei mai sângeroase bătălii de pe teritoriul României din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial – „Bătălia de la Oarba de Mureș, simbol al eliberării Transilvaniei”, în care au căzut pentru Țară peste 10.800 de ostași români, mulți dintre ei fiind vâlceni; la 30 septembrie 2014, a organizat Simpozionul «95 de ani de la înființarea Societății „Mormintele Eroilor Căzuți în Război” (12 sept. 1919 – 12 sept. 2014); în 2014, „Anul comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni” (la 300 de ani de la moartea martirică a Domnitorului Constantin Brâncoveanu şi a celor patru fii ai săi Constantin, Ştefan, Radu şi Matei şi a sfetnicului Ianache, care au fost canonizaţi de Biserica Ortodoxă Română în august 1992 şi sunt prăznuiţi în ziua de 16 August), a organizat Simpozionul „De la Martirii Brâncoveni la Martirii Revoluției Române din Decembrie 1989” (22 dec. 2014, Râmnicu-Vâlcea; 23 dec. 2014, Horezu); la 10 octombrie 2013, a organizat o slujbă de pomenire a eroilor şi martirilor neamului românesc, din toate timpurile și din toate locurile, la Troița Eroilor și Martirilor Neamului „Înălțarea Domnului” – Izvorul Arnotei; la 18 oct. 2014, în același loc a organizat o slujbă de pomenire a Reginei Maria a României (președinte de onoare) și a mitropolitului primat al României, Miron Cristea (președinte executiv), co-fondatori ai Societății „Mormintele Eroilor Căzuți în Război”, înființată la 12 septembrie 1919, a fraților eroi Constantin, Grigore și Marcu Castravete (fii ai satului Pietreni, com. Costești) căzuți pentru Țară în Războiul de Întregire (1916-1919) și a luptătorilor din Rezistența Armată Anticomunistă – Grupul Arnota; Simpozionul Național de Istorie „România în Primul Război Mondial”, ediția I – Campania din 1916. Centenar”, 17-19 iunie 2016, Mănăstirea Bistrița, comuna Costești, județul Vâlcea, eveniment la care au participat 50 de istorici, arhiviști, generali și ofițeri în rezervă și în retragere din MApN și MAI, oameni de cultură, reprezentanți ai mass-media etc.
Pe durata a două zile, 17 și 18 iunie, 38 de conferențiari au prezentat 40 de comunicări pe teme diferite, legate de această primă campanie militară a Războiului de Reîntregire a Neamului; la 13 octombrie 2016, în cadrul Programului de Cercetare Istorică „Pe urmele eroilor și martirilor neamului”, a organizat în satul Câinenii Mici, comuna Câineni, județul Vâlcea, o manifestare culturală, religioasă și militară de cinstire a memoriei eroilor români căzuți în toamna anului 1916 în luptele de pe Valea Oltului; la inițiativa și sub coordonarea sa, un număr de 20 de membri activi și simpatizanți ai Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria” din filialele București, Dolj, Gorj, Hunedoara și Vâlcea au participat duminică, 6 august 2017 la manifestările militare, religioase și culturale organizate de Ministerul Apărării Naționale și Consiliul Județean Vrancea la Mausoleul Eroilor de la Mărășești, județul Vrancea cu prilejul Centenarului Marelui Război. Mărășești, 1917-2017; la 7 august 2017 a organizat Simpozionul Național de Istorie „România în Primul Război Mondial, ediția a II-a – Campania din 1917. Centenar”, Hotel Pandora Sport, municipiul Focșani, județul Neamț, eveniment la care au participat un număr de 12 cercetători – cadre universitare, doctori și doctoranzi în istorie, ofițeri în rezervă și în retragere, arhiviști, muzeografi și publiciști; la 16 nov. 2018 a organizat Simpozionul Național de Istorie „România în Primul Război Mondial, ediția a III-a – Marea Unire. Centenar”, municipiul Alba-Iulia, județul Alba, manifestare desfășurată la Batalionul 136 Geniu „Apulum”, în prezența a 20 de reprezentanți ai Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria”. Fondator și director al unor societăți, organizații culturale și publicații(Editura Petrescu, Râmnicu-Vâlcea, 2007; Centrul de Cercetări Istorice „Pr. Dumitru Bălaşa” al Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria”; revistele „Valachia Cisalutana”, „Memoria Eroilor” și „Vâlcea Eroică”), membru în colegiul redacţional al revistelor „Studii şi cercetări de dacoromânistică” (București) și „Oltenia Eroică” (Craiova), redactor al revistei „Rotonda valahă” (publicație a Uniunii Scriitorilor din România), moderator al unor evenimente culturale, participant activ la viața cultural-științifică(este preşedinte al Filialei Judeţene „Matei Basarab” Vâlcea a Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria” (2009 – în prezent), colaborează cu Institutul de Cercetări Socio-Umane „C.S. Nicolaescu Plopșor” al Academiei Române (din 2008) și cu Centrul de Studii Medievale şi Premoderne „Antim Ivireanul”, Râmnicu-Vâlcea (din 2012), iar din 2010 este director fondator al Centrului de Cercetări Istorice „Pr. Dumitru Bălașa”), istoricul Eugen Petrescu este un nume predestinat nobleței spirituale. Mereu pozitiv și optimist în viață și-n relația cu semenii săi, principial și onest, perfecționist, neîmpăcat cu impostura și reaua credință, sociabil, prietenos, mereu aproape de oamenii iubitori și făuritori de cultură, cărturarul Eugen Petrescu este de o noblețe aparte, istoria făcând parte din sufletul lui. Îndemnul său este:,,Cultură, cât mai multă cultură și descindere în sufletul nației!” Sufletul nației e încă nedesțelenit și încă prielnic punerii în brazdă a sămânței dătătoare de roadă bună. Spre acesta trebuie să deschidem ochii și să lucrăm cu aleasă cugetătură și îndemn bun. Iar truda și roadele de până acum ale domnului Eugen Petrescu ne sunt prieteni de nădejde.
Prof.dr.Dumitru Cauc
