Magistraţii Judecătoriei Braşov l-au condamnat, la sfârşitul lunii ianuarie, la 5 ani de închisoare şi interzicerea unor drepturi pe unul dintre primii gorjeni cercetaţi într-un dosar de corupţie al “strămutaţilor de lux”.
Este vorba despre Dumitru Albulescu, angajat prin 2008 al Exploatării Miniere (EM) Roşia, trimis în judecată de procurorii gorjeni alături de fostul inspector guvernamental Alexandru Busuioc şi de un arhitect craiovean, pentru mai multe fapte de corupţie, implicată în acest dosar, ca parte vătămată, fiind şi Compania Naţională a Lignitului Oltenia(CNLO), ca şi în cazul lui Ionel Manţog.
Cum Dumitru Albulescu a fost condamnat la 5 ani de închisoare într-un dosar al “strămutaţilor de lux”, o soartă similară având şi corupţii Petre Băleanu Ceauşescu, Ion Dădălău şi Constantin Predoiu care au primit câte doi ani de închisoare cu suspendare, ar urma ca şi Manţog să aibă o soartă similară. Asta, dacă astăzi magistraţii Tribunalului Sibiu vor da o sentinţă în dosarul aproape tras la indigo cu a celor patru sau, de ce nu, cu a lui Cosmin Popescu, condamnat pe aceiaşi speţă la doi ani de închisoare cu suspendare.
Dosarul Albulescu(5 ani de închisoare)
Potrivit rechizitoriului întocmit în 2008 de procurorii gorjeni, Alexandru Busuioc, în calitate de inspector guvernamental la acea vreme, a determinat mai mulţi funcţionari ai CNLO dar şi funcţionari ai Institutului de Proiectări din Craiova să întocmească, în fals, mai multe documente pentru a beneficia de reconstrucţia unei vile din banii statului. Acesta este primul pas care a stat la baza întocmirii dosarului “strămutaţilor de lux”, deoarece procurorii constată că Busuioc a cerut ca, în schimbul unei case bătrâneşti dintr-o zonă de exploatare a cărbunelui din Gorj, să-i fie reconstruită o vilă în Craiova. Deşi deţinea doar 117 metri pătraţi, CNLO i-a construit lui Busuioc o vilă de 705 de metri pătraţi, fără ca acesta să suporte vreo diferenţă. Pentru aprobarea construcţiei, arhitectul, Marius Exacustodian Hanţiu-Oroveanu, şi directorul exploatării din Roşia, Dumitru Albulescu au fost determinaţi, spuneau procurorii, de către Alexandru Busuioc, care deţinea şi calitatea de membru în Consiliul de Administraţie al Institutului de Proiectări din Craiova, să întocmească în fals toată documentaţia. Toţi au fost trimişi în judecată pentru fals, uz de fals şi abuz în serviciu contra intereselor publice şi complicitate la toate infracţiunile amintite, stabilindu-se un prejudiciu adus companiei miniere de peste 13 miliarde de lei vechi, asta petrecându-se în 2008.
Închisoarea doar pentru gorjean
La trei ani după trimiterea în judecată a celor trei, a lui Busuioc care la acea vreme stătea mai mult în Gorj decât în Dolj sau în Bucureşti, el deţinând o casă de locuit în Fărcăşeşti aflată în perimetru exploatării de la Roşia, a lui Dumitru Albulescu, mare şef atunci la EM Roşia, şi a arhitectului din judeţul vecin, magistraţii Judecătoriei Braşov dau o sentinţă uluitoare, întrecând în agilitate atât pe magistraţii Tribunalului Sibiu cât şi pe cei ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care l-au condamnat, anul trecut, pe deputatul Cosmin Popescu. Să nu uităm, de asemenea, că şi pedeapsa este mult mai drastică. Astfel, pe 28 ianuarie, magistraţii braşoveni dau sentinţa în dosarul Albulescu-Busuioc, şi îi lasă pe inculpaţi cu gura căscată. “Condamnă pe inculpatul Albulescu Dumitru la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în formă calificată. Interzice inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 alin.1 lit.a teza a II-a, b, c Cod penal pe durata executării pedepsei principale a închisorii, în conformitate cu dispoziţiile art. 71 Cod penal. În baza art.65 C.pen. rap. la art.64 lit.a teza a II-a, b, c Cod penal aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat şi de a desfăşura orice fel de activităţi legate de atribuirea de contracte de achiziţii publice pe o perioadă de 7 ani după executarea pedepsei principale”, se arată în sentinţa judecătorilor din Braşov, care se dovedesc milostivi cu gorjeanul doar la un capitol. Este vorba despre anularea procesului penal faţă de inculpatul Albulescu Dumitru sub aspectul comiterii infracţiunii de fals intelectual. De asemenea, instanţa îl obligă pe inculpatul Albulescu Dumitru “să plătească statului suma de 800 lei cheltuieli judiciare”, sentinţa putând fi atacată cu recurs.
De o pedeapsă similară nu are parte şi Busuioc, acuzat în principal că, prin intermediul mai multor falsuri şi profitând de funcţia sa, a beneficiat de o vilă construită în centrul Craiovei din banii fostei CNLO. “Încetează procesul penal faţă de inculpatul Busuioc Alexandru sub aspectul comiterii infracţiunii de uz de fals, prevăzută de art.291 teza I Cod Penal (faptă din 21.04.2003). În baza art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.d Cod de Procedură Penală achită pe inculpatul Busuioc Alexandru sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de instigare la abuz în serviciu în formă calificată”, se arată în aceiaşi sentinţă în care se stabileşte că judecătorii acceptă schimbarea încadrării juridice a infracţiunilor pe baza cărora acesta a fost trimis în judecată. Busuioc Alexandru este obligat doar să plătească statului 275 lei, cheltuieli de judecată, sentinţa putând fi atacată cu recurs.
SNLO nu este parte civilă în proces
Instanţa constată, de asemenea, că Societatea Naţională a Lignitului Oltenia(SNLO), realizată pe baza CNLO, nu s-a constituit parte civilă în proces la fel ca şi faptul că Exploatarea Minieră de Cariere Roşia nu are calitatea de parte vătămată. Să nu uităm că procurorii gorjeni au stabilit că CNLO a fost prejudiciată cu 13 miliarde de lei vechi, iar SNLO-ul pare neinteresat de acest aspect.
Arhitectul a scăpat
Dacă Albulescu s-a ales cu condamnarea iar Busuioc cu schimbarea încadrării juridice a faptei, cel care a răsuflat uşurat la finalul procesului penal, pe fond, a fost arhitectul craiovean. Astfel, judecătorii braşoveni stabilesc să înceteze “procesul penal faţă de inculpatul Oroveanu Hanţiu Exacustodian Marius sub aspectul comiterii infracţiunilor de complicitate la abuz în serviciu. Achită pe inculpatul Oroveanu Hanţiu Exacustodian Marius sub aspectul săvârşirii infracţiunii de fals intelectual, prevăzut de art.289 al.1 Con Penal (constând în falsificarea releveului din anul 2001)”. Arhitectul este obligat doar să plătească statului 250 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.
Dosarul Ceauşescu-Dădălău-Predoiu (2 ani de închisoare)
Petre Băleanu Ceauşescu şi Ion Dădălău, au fost condamnaţi la doi ani de închisoare tot într-un dosar al “strămutaţilor de lux”. Ei sunt, de fapt, printre directorii din minerit care şi-au construit primele vile impozante în Cartierul Primăverii din Târgu-Jiu, pe banii CNLO. Povestea strămutării celor doi a început în 2002, pe când Petre Ceauşescu era directorul Exploatării Miniere de Cariera Jilţ, iar Ion Dădălău era contabil şef la aceeaşi unitate. Printr-un document din 16 decembrie 2002, semnat de cei doi, EMC Jilţ şi-a stabilit strategia de investiţii pentru anul 2003, fiind aprobate printre altele şi zonele ce urmau a fi strămutate. Potrivit rechizitoriului întocmit de procurorul Emil Moţa, cei doi s-au folosit de informaţiile avute şi au cumpărat două locuinţe ce urmau a fi expropriate. Prin contractul nr. 2348 din 3 aprilie 2003, fiul lui Ion Dădălău a cumpărat o casă din lemn şi mai multe anexe gospodăreşti, în schimbul sumei de 15 000 de lei de la Elena Cojocariu, iar Petre Ceauşescu a achiziţionat locuinţa lui Ionel Dragotoiu, contra sumei de 30. 000 de lei. Imediat după achiziţionarea imobilelor, cei doi au început negocierile cu EMC Jilţ. În luna mai 2003, Consiliul de Administraţie al CNLO a aprobat reconstrucţia în schimbul bojdeucilor din Slivileşti. Potrivit rechizitoriului, Petre Băleanu Ceauşescu a semnat convenţia de schimb atât în calitatea de beneficiar, cât şi de director al EMC Jilţ. Ceauşescu şi Dădălău şi-au construit în cartierul Primăverii două case identice, în suprafaţă de 157,45 de metri pătraţi, mai mult decât dublul aprobat de CNLO. Cel care a ajutat la comiterea infracţiunilor de către cei doi şefi din minerit, a fost şi Constantin Predoiu, cel care a semnat procesul-verbal de recepţie care conţinea date nereale. Pentru el, procurorii au dispus scoaterea de sub urmărirea penală, întrucât a recunoscut şi a regretat fapta. Predoiu a fost însă condamnat într-un alt dosar şi tot în lotul strămutaţilor de lux.
Dosarul Manţog-Vulpe-Cosmin Popescu (deocamdată 2 ani de închisoare)
Dosarul “strămutaţilor de lux”, în care figurau Ionel Manţog, Cosmin Popescu şi Ion Vulpe a ajuns pe rolul instanţei de judecată în 2006. De atunci şi până în prezent, Ionel Manţog şi Ion Vulpe, inculpaţii din acest dosar privind fapte de corupţie, s-au plimbat pe la Tribunalul Gorj, apoi pe la cel de la Sibiu, unde procurorii DNA au strămutat, la cerere, dosarul. Motivul invocat de procurorii anti-corupţie a fost atunci prezenţa în Tribunalul Gorj a soţiei lui Ionel Manţog, judecătoarea Ecaterina Manţog, cercetată şi ea, iniţial, în acelaşi dosar. Zeci de termene s-au derulat pentru acest dosar, şi nimic. Doar magistraţii de la Înalta Curte au rupt pisica-n două.
Astfel, deputatul PDL de Gorj, Cosmin Popescu, a fost condamnat anul trecut de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la doi ani de închisoare cu suspendare, pentru falsificarea unui raport de control care l-a favorizat pe Ionel Manţog în dosarul “Strămutaţilor de lux”. Sentinţa a fost atacată cu recurs şi va avea termen la aceeaşi instanţă pe 28 februarie. În acelaşi dosar rămas pe rolul Tribunalului Sibiu, partea care îl privea pe Cosmin Popescu fiind mutată la Înalta Curte ca urmare a calităţii de demnitar a infractorului Popescu, lucrurile au trenat. Abia astăzi, Ionel Manţog şi Ion Vulpe ar putea afla o sentinţă în acest dosar aflat de aproape 4 ani pe rolul instanţei de judecată.
Dacă vedem ce soartă au avut restul strămutaţilor de lux din Gorj trimişi în judecată pentru fapte similare de corupţie, Ionel Manţog dar şi Vulpe ar trebui să fie condamnaţi la închisoare ori 2 ani ori 5 ani.
Anamaria Stoica
