Direcția Județeană de Statistică Gorj a prezentat rezultatele provizorii ale Recensământului Populației și Locuințelor 2021. Acestea arată că populația este în scădere și tot mai îmbătrânită. Majoritatea populației rezidente este de sex feminin (50,6%) și trăiește în mediul rural (56,3%). Iar 34% are un nivel scăzut de educație.
În ultimii zece ani, între cele două recensăminte, majoritatea județelor au scăzut ca dimensiune sub aspectul numărului de locuitori (39 din 42 de județe, inclusiv municipiul București).
Populația rezidentă a județului Gorj de 314.684 de persoane, în scădere cu 26.910 locuitori (-7,9%) față de recensământul din anul 2011.
„Din punctul de vedere al mărimii populaţiei rezidente, judeţul Gorj se situează pe locul 31 în ierarhia judeţelor”, potrivit DJS Gorj.
În Gorj, localitățile care au câștigat cel mai mare număr de locuitori între cele două recensăminte sunt comuna Dănești, care a ajuns la o populație de 4.703 persoane (cu 828 persoane mai mult decât în 2011), comuna Scoarța, cu o populație rezidentă de 5.529 persoane (+685 persoane) și comuna Telești, cu o populație rezidentă de 3.047 persoane (+ 574 persoane).
„Ierarhia se modifică dacă ne referim la creșteri în valori relative. Astfel, comuna Telești a crescut cu 23,2% față de 2011, ajungând la o populație de 3.047 locuitori, respectiv comuna Dănești a crescut cu 21,4%, ajungând la o populație de 4.703 locuitori. Localitățile cu cele mai mari scăderi în valori relative înregistrate în decursul ultimului deceniu sunt municipiul Târgu-Jiu (73.544 locuitori, – 10,9% față de populația din 2011) și municipiul Motru (15.950 locuitori, – 16,4% față de populația din 2011)”, arată datele DJS Gorj.
Municipiul Târgu-Jiu, reședință a județului, are o populație rezidentă de 73.544 persoane, mai mică decât în urmă cu zece ani, cu 8.960 persoane.
Săcelu – comuna cea mai mică din Gorj
Comuna cea mai mică din județ este Săcelu, cu numai 1.305 locuitori (în scădere față de 2011 când s-au recenzat 1542 de locuitori). La recensământul precedent, cea mai mică a fost comuna Arcani, cu 1.346 locuitori care, la recensământul din 2021 a înregistrat o creștere, ajungând la 1.363 de locuitori.
Cea mai mare comună din județ este Bălești – 7.309 locuitori, care și-a menținut această poziție fruntașă la ambele recensăminte. În decurs de un deceniu, populația rezidentă a comunei a scăzut cu 95 de persoane.
Orașul Țicleni este cel mai mic oraș din Gorj (3.934 de locuitori față de 4.414 locuitori în 2011). Cel mai mare oraș este Rovinari – 10.246 locuitori, în scădere cu 13,3%.
„Între cele două recensăminte, nu avem localități care și-au păstrat dimensiunea, însă localitățile din județ cu cele mai mici modificări ale populației rezidente sunt Glogova, Cătunele, Arcani, Bolboși, Runcu, Drăguțești, Bengești-Ciocadia, Fărcășești, Roșia de Amaradia și Săulești”, potrivit DJS Gorj.
Fenomenul de îmbătrânire
Fenomenul de îmbătrânire s-a accentuat, vârsta medie a populației rezidente pentru județul Gorj crescând la 43,4 ani (față de 40,4 ani la 2011). Față de vârsta medie pe țară, vârsta medie a județului este mai mare cu 1 an.
Cel mai „bătrân” județ este Teleorman, unde locuitorul mediu se apropie de 47 de ani, arată datele Institutului Național de Statistică.
În cadrul Regiunii S-V Oltenia, din care face parte și județul nostru, vârsta medie este de 43,7 ani, Gorjul poziționându-se pe locul al doilea.
Structura etnică și confesională
La RPL2021, înregistrarea etniei, limbii materne și a religiei s-a făcut pe baza liberei declarații a persoanelor recenzate. S-au declarat români 280.979 persoane (97,79%). Populația de etnie romă înregistrată la recensământ a fost de 5.883 persoane (2,05%). Celelalte grupuri etnice au înregistrat 460 persoane.
Româna este limbă maternă pentru 99,13% dintre gorjeni, iar limba romani – 0,77%.
În plus, 98,24% dintre gorjenii care au declarat religia sunt de religie ortodoxă, 0,81% s-au declarat de religie penticostală, 0,19% de religie baptistă, 0,14% de religie romano-catolică și 0,14% adventistă de ziua a șaptea. S-au declarat „fără religie” sau atei sau agnostici – 0,19%.
Din populația rezidentă a județului, 50,07% cuprinde persoane care au starea civilă legală de căsătorit(ă). Sunt căsătoriți 77.833 bărbați și 79.720 femei. Nu au fost niciodată căsătorite – 37,93%, iar persoanele divorțate reprezintă 7,01% din total.
Persoanele văduve reprezintă 4,99% din totalul populației rezidente a județului, cu discrepanțe mari pe sexe. Astfel, populația feminină reprezintă 81,58% din totalul populației văduve, în timp ce populația masculină reprezintă doar 18,42% din total.
Câți au terminat o facultate
Din totalul populației rezidente a județului Gorj, 51,7% au nivel mediu de educație (postliceal, liceal, profesional, învățământ complementar sau de ucenici), 34% nivel scăzut (preșcolar, primar, gimnazial sau fără școală absolvită) și 14,3% nivel superior.
Din punctul de vedere al ponderii populaţiei rezidente cu nivel superior de educație, judeţul Gorj se situează pe locul 16 în ierarhia judeţelor, ponderea la nivel național fiind de 16%.
Structura populației după nivelul de educație absolvit diferă pe cele două sexe. Astfel, pentru populația de sex masculin, 56,18% au nivel mediu de educație, 30,03% au nivel scăzut de educație și 13,79% nivel superior. Iar în cazul populației de sex feminin, 14,73% au nivel ridicat de educație, 43,37% au nivel mediu de educație și 37,90% au nivel scăzut de educație.
Peste 10.000 de șomeri
Populația activă a județului Gorj este de 128.295 persoane, adică 40,8% din totalul populației rezidente, fiind compusă din 117.332 persoane ocupate și din 10.963 șomeri.
Populația inactivă cuprinde 186.389 persoane (59,2% din totalul populației rezidente), din care pensionarii și beneficiarii de ajutor social reprezintă 40,8%, iar elevii și studenții (29,3%).
Din punctul de vedere al ponderii populației ocupate în populaţia rezidentă a județului, judeţul Gorj se situează pe locul 26 în ierarhia judeţelor.
Datele complete și finale ale recensământului vor fi făcute publice, etapizat, începând cu luna mai și până la finalul anului 2023. Recensământul care s-a desfășurat anul trecut a fost al 13-lea din istorie și primul din România organizat în format digital.
I.I.
