Cum se pronunță corect: Uaterlo sau Vaterlo?
După cum se cunoaște, Waterloo este o localitate istorică în Belgia, unde a avut loc, la 18 iunie 1815, bătălia decisivă dintre armata franceză condusă de Napoleon Bonaparte și armatele coaliției antinapoleoneene, conduse de Wellington (armata anglo-olandeză) și Blücher (armata prusiană).
Îndreptarele normative (dicționarele) dau răspunsuri diferite la întrebarea de mai sus, din titlu. Lingvistul Gheorghe Constantinescu – Dobridor, în „Mic dicționar de terminologie lingvistică” (Prefață, profesor doctor docent Dimitrie Macrea, referent științific Florea Șuteu), Editura Albatros, București, 1980, la pagina 230 (Hipercorectitudine), referindu-se la hiperenglezisme, susține că unii vorbitori pronunță greșit Uaterlo, în loc de Vaterlo, cum este corect. În “Dicționarul enciclopedic român”, volumul 4, Editura Politică, București, 1966, nu se precizează pronunția, deși, la majoritatea numelor proprii, prezintă în paranteză cum se pronunță. Alte dicționare mai noi (,,Mic dicționar enciclopedic”) înregistrează rostirea Uaterlo.
Alexandru Graur, angajat la ziarul ,,Adevărul”, începând cu ianuarie 1930, pentru o rubrică zilnică de cultivare a limbii, de dimensiuni reduse, cu titlul ,,Puțină gramatică”, susținută până în 1937, afirmă că, în privința pronunțării numelui propriu Waterloo, oamenii se pot împărți în patru categorii:
• Cei care pronunță cu “V”, pentru că așa se scrie(de fapt , cu W);
• Cei care , crezând că numele e englezesc, pronunță cu doi „u” (Uaterlu);
• Cei care, știind că Waterloo e în Belgia, nu în Anglia, pronunță cu “v”(Vaterlo);
• Cei care știu că Waterloo se află în Belgia flamandă și că flamanzii pronunță pe ” w” ca și “u” consonantic, deci pronunță Uaterlo. Prin urmare, Alexandru Graur conchide: pronunțarea corectă este Uaterlo, „poiana apoasă”.
Constantin E. Ungureanu