Mai liniştit, dar şi mai fără evenimente spectaculoase, între 6-8 septembrie s-a petrecut a XXI-a ediţie a Atelierului Naţional de Poezie Serile la Brădiceni. La Târgu-Jiu, Hobiţa-Peştişani şi, desigur, cu decernarea Premiilor Naţionale pentru Poezie şi Critică la Brădiceni.
Participare modestă
Trebuie să recunosc, din start, că organizarea a fost, pe parcursul celor două zile ale Serilor la Brădiceni, fără cusur datorită eforturilor mai multor organizatori dintre care la loc de cinste sunt următorii trei: Biblioteca Judeţeană “Christian Tell”, director Dr. Olimpia Bratu, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj, director – scriitorul Ion Cepoi, Consiliul Local şi Primăria Peştişani, viceprimar Nicolae Nicolcioiu. Dar era să uit Consiliul Judeţean Gorj, salutul acestei autorităţi fiind prezentat în ziua a doua, la Brădiceni, de către vicepreşedintele prof.univ.dr. Gheorghe Nichifor. În foaia program din mapa manifestării literare am înţeles că la organizatori ar fi trebuit să existe şi Şcoala Populară de Artă Târgu-Jiu, dar aceasta a lipsit cu desăvârşire. Cum de regulă, se-ntâmplă de când s-a pensionat poetul şi omul de aleasă cultură Viorel Gârbaciu, a cărui absenţă de această dată este regretată. Din păcate, la evenimentele primei zile, participarea a fost una numeric modestă. Cu toate zbaterile poetului şi graficianului Viorel Surdoiu, ca reprezentant permanent pe lângă invitaţi din partea Bibliotecii Judeţene “Christian Tell”. Unitate de cultură aflată în renovare care joi, 7 septembrie, avea aproape plină micuţa sală de lectură. Din această pricină – renovarea adică – participanţii, şi aceia puţini, nu au avut acces în Sala “Mihai Eminescu”.
Lansări multe, vânzări modeste
Prima parte a lansărilor de carte şi de reviste a avut parte de moderarea discretă şi competentă a scriitorului Ion Cepoi, directorul CJCPCT Gorj, care a apreciat nivelul ridicat al manifestării literare Serile la Brădiceni, ce a preluat titlul unui poem în vogă acum 21 de ani al poetului, criticului literar şi universitarului Ion Popescu-Brădiceni, autointitulat “patron spiritual” al “S.L.B.” Distinsul Ion Cepoi a mai spus o remarcă memorabilă: “Serile la Brădiceni, ca Atelier Naţional de Poezie, a ajuns la vârsta ce-l desparte de adolescenţă şi urmează maturitatea sa”. O maturitate aşteptată cu interes, deşi nu înţelegem aparenta îndepărtare de fenomen exact a “patronului spiritual”, laboriosul scriitor şi universitar Ion Popescu-Brădiceni.
Pe lângă cei care urmau să-şi primească premiile a doua zi, la Brădiceni, şi-au mai lansat cărţile scriitorii gorjeni Nicolae Dragoş, membru al Uniunii Scriitorilor din România, cu obârşii în satul Cleşneşti, comuna Glogova (care-a adus puţine exemplare şi n-am văzut-o), criticul literar prof. Ion Trancău, cu o micromonografie despre Gheorghe Grigurcu, apoi prozatorul excepţional care este Ion C. Gociu – romanul “Brăila – oraşul speranţelor”, primul volum “Maria Gugioanii” dintr-o trilogie, şi poetul Ion Căpruciu volumul “Memoria ierbii”, antologie apărută recent la Editura TIPOMOLDOVA, Iaşi, în colecţia OPERRA OMNIA. N-am înţeles rostul enumerării de către „patronul spiritual” al Serilor la Brădiceni, celebrul I.P.-B., a mai multor apariţii ale Editurii TIPOMOLDOVA, pe care nu le-am reţinut, fiind pomenite precum face popa în biserică la pomelnice. Aceste cărţi de la Iaşi nefiind găsibile la vânzare. Ca o ciudăţenie, ar mai fi putut să-şi lanseze volumele şi poeţii Adrian Frăţilă şi Alex Gregora, amândoi membri ai Uniunii Scriitorilor din România, dar probabil că ei “nu sunt în cărţi”.
Şi a fost ziua a doua, a premiilor naţionale
Bineînţeles că ediţia a XXI-a a Atelierului Naţional de Poezie Serile la Brădiceni a venit cu o noutate. Este pentru prima dată sau poate că a doua oară când Premiile Naţionale de Poezie şi Critică nu s-au mai acordat în vechea Biserică din Brădiceni. Sala cam nefolositului Cămin Cultural brădicenean a fost, totuşi, aproape plină. De această dată moderatorul a fost directorul Bibliotecii Judeţene „Cristian Tell” Târgu Jiu, Dr. Olimpia Bratu. În vreme ce scriitorul Ion Cepoi, membru al Uniunii Scriitorilor din România, mai făcea unele completări din sală. Una cu acustică slabă şi fără sonorizare. Şi acum, spre a nu ne lungi nepermis de mult, să amintim premiile. Premii pentru poezie: Aurel Pantea, care s-a bucurat de un Laudatio scris şi citit de criticul Gheorghe Grigurcu, apoi “clasicul în viaţă” Spiridon Popescu, fără nici un Laudatio scris, ci doar de unul vorbit cu pasiune şi pricepere de criticul literar bucureştean Aureliu Goci. Dar extrem de apreciat de cititori şi de revista Convorbiri literare, care i-a acordat şi ea un Premiu pentru poezie, prin luna mai 2017!
Premiul pentru critică literară i-a revenit mult prea generosului Nicolae Dragoş. Despre care, din nefericire, n-a glăsuit nimeni. Nu-i bai, cei din urmă sunt cei dintâi. Iar despre poetul, prozatorul, eseistul, criticul literar şi fabulistul-epigramist Nicolae Dragoş vorbesc cărţile Domniei Sale.
ION PREDOŞANU
P.S. N-a binevoit să onoreze manifestarea literară, dar a fost băgat în seamă. Aşa că s-a oferit Premiul pentru critica Poeziei absentului Gabriel Coşoveanu, care are meritul de a fi Redactor şef al revistei Ramuri, ce apare la Craiova, şi bănuiesc că-i mai publică pe membrii secreţi ai Juriului (Ion Predoşanu).
