Jurnaliștii au un cuvânt de spus în proiectul CSM de transparentizare și îmbunătățire a comunicării publice la nivelul sistemului judiciar

581

Jurnaliști din presa centrală și locală, care tratează subiecte din justiție, dar și magistrați, în general, purtători de cuvânt ai instanțelor din țară și de la nivelul parchetelor și Inspecției Judiciare, s-au așezat, la finalul lunii februarie- începutul acestei luni, la masa discuțiilor, reuniți fiind de proiectul implementat de Consiliul Superior al Magistraturii, intitulat ,,TAEJ-Transparență, accesibilitate și educație juridică privind îmbunătățirea comunicării publice la nivelul sistemului judiciar”. Pe parcursul a trei zile, specialiștii în comunicare selectați în proiect au facilitat discuțiile libere dintre cele două părți, punând pe tapet problemele sesizate de presă în comunicarea existentă în sistemul judiciar, dar și deficiențele sesizate de magistrați în raport cu mass-media. S-au făcut și propuneri pertinente, în timp ce părerile pro și contra au fost notate pentru a-și găsi loc în noul Ghid privind relația dintre sistemul judiciar din România și mass-media.

Proiectul TAEJ, implementat de Consiliul Superior al Magistraturii în parteneriat cu Ministerul Justiției, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiție, Şcoala Naţională de Grefieri, Inspecția Judiciară și Institutul Național al Magistraturii, a fost lansat pe data de 28 ianuarie, la București, în prezența ministrului Justiției, Tudorel Toader.
Cu această ocazie, ministrul a subliniat importanța acestui proiect pentru sistemul judiciar, mai ales prin prisma obiectivului general, respectiv îmbunătăţirea și abordarea unitară a comunicării publice la nivelul sistemului judiciar în vederea consolidării imaginii acestuia, asigurarea unei transparenţe sporite în interiorul și exteriorul sistemului, precum şi îmbunătăţirea accesului la justiţie prin creşterea gradului de informare, conştientizarea drepturilor cetăţenilor și dezvoltarea culturii juridice prin sporirea gradului de educaţie juridică a publicului. La scurt timp după lansare, CSM a început să inițieze workshopuri de facilitare a scrierii Ghidului de bune practici cu celelalte profesii juridice, inițial cu avocați, în perioada 7-8 februarie la Cluj, apoi cu jurnaliști, ultimul eveniment desfășurându-se în perioada 28 februarie-1 martie 2019, la București. Prin intermediul curților de apel, a tribunalelor și a parchetelor, jurnaliștii locali au fost invitați să se alăture Consiliului Superior al Magistraturii în schimbarea mentalității și ridicării gradului de înțelegere și promovare a sistemului judiciar de către ziariștii care sunt conectați la acest subiect.

Discuții concludente, propuneri pertinente!
Evenimentul de la București, la care și publicația Gorjeanul a avut un reprezentant, aici răspunzând invitației 15 jurnaliști, s-a bucurat de prezența judecătorului Andrea Annamaria Chiș, membru ales al CSM, manager de proiect, de cea a judecătorului Daniela Stăncioi, purtător de cuvânt al CSM, de cea a expertului în comunicare Andrei Țigănaș, a expertului în dinamica grupurilor, Horațiu Uifălean și a expertului în etică, Constantin Vică.
Au lucrat cot la cot cu jurnaliștii și Alin Bogdan Alexandru, șeful Serviciului secretariat și relații publice din Inspecția Judiciară, Corina Balcu, judecător la Curtea de Apel Timișoara, Viorel Ciobanu, magistrat asistent Biroul de informare și relații publice din Înalta Curte de Casație și Justiție, Robert Carmen Duncă, procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, Alexandru Daniel Ionescu, purtător de cuvânt la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Raluca Isepciu, purtător de cuvânt al Curții de Apel Constanța, Mihăiță Lucian Marian, purtător de cuvânt Curtea de Apel Cluj, judecător Mariana Mihai, purtător de cuvânt Curtea de Apel Brașov, judecător Mihaela Laura Radu, președintele Tribunalului București, procuror Livia Săplăcan, purtător de cuvânt Direcția Națională Anticorupție și judecător Viorica Sîrbu, Judecătoria Sectorului 4 București.
Pe parcursul acestor zile s-a prezentat structura ghidului de bune practici în relația sistemului judiciar cu mass-media, s-a discutat despre încredere, drept condiție a comunicării, dar și despre alinierea principiilor și valorilor în activitățile specifice sistemului judiciar și mass-media, ocazie cu care grupurile omogene de lucru au realizat o scară a acestora. S-a discutat apoi despre standardele europene privind libertatea de exprimare a presei, cu studii de caz, totul fiind urmat de discuții în grupuri mixte de lucru. S-au dezbătut apoi instrumentele de comunicare dintre justiție și mass-media, vorbindu-se pe larg despre comunicatul de presă, declarațiile de presă, conferința de presă, dreptul la replică, utilizarea jargoului în comunicare și despre profilul comunicatorului ca să se abordeze apoi comunicarea în situații de criză. Jurnaliștii prezenți la workshop au tras concluzia, la final, că, este, mai mult decât necesar, nevoie de un ghid upgradat pentru comunicarea dintre sistemul judiciar din România și mass-media, fapt acceptat de magistrați.
Contractul de finanţare aferent proiectului derulat de Consiliul Superior al Magistraturii în parteneriat cu Ministerul Justiţiei, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Şcoala Naţională de Grefieri, Inspecţia Judiciară și Institutul Naţional al Magistraturii a fost semnat în septembrie 2018. Proiectul TAEJ este cofinanţat din Fondul Social European, prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă 2014-2020, Componenta 1 IP9/2017 – Calitate, transparenţă, etică şi integritate la nivelul sistemului judiciar, Axa prioritară 2 – Administraţie publică şi sistem judiciar accesibile şi transparente, Obiectivul specific 2.3 – Asigurarea unei transparenţe şi integrităţi sporite la nivelul sistemului judiciar, în vederea îmbunătăţirii accesului şi a calităţii serviciilor furnizate la nivelul acestuia. Durata de implementare a proiectului este de 24 de luni, iar valoarea totală care face obiectul contractului de finanţare este de 29.667.068 lei, din care 24.915.549,65 lei reprezintă finanţare nerambursabilă din Fondul Social European, iar 4.751.518,35 lei reprezintă cofinanţarea beneficiarului şi a partenerilor.
ANAMARIA STOICA

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here