Jiul, de la obârşie la vărsare

96

JIUL LA TG JIUConsiderat unul din râurile importante ale României, Jiul se întinde pe o lungime de 348 km cu un bazin hidrografic în suprafaţă de 10 469 kmp. Din acesta, munţii ocupă 35%, zona deluroasă 65% iar câmpia 10%.

În funcţie de particularităţile reliefului străbătut, cursul Jiului poate fi împărţit în 4 sectoare :
-sectorul superior, format în Bazinul Petroşani şi întins de la izvoare până la intrarea în defileu;
-sectorul defileului, întins de la intrarea şi până la ieşirea Jiului din defileu;
-sectorul dealurilor, ce se desfăşoară în zona Subcarpaţilor Getici;
-sectorul câmpiei, ce se desfăşoară între confluenţa cu Amaradia şi Dunăre.
Jiul Mare se formează în Depresiunea Petroşani prin unirea celor două cursuri de apă Jiul de Vest şi Jiul de Est. Jiul de Vest are o lungime de 51km şi un bazin hidrografic în suprafaţă de 534 kmp. JIUL DE ESTIzvorăşte din Retezatul Mic de la o altitudine de 1760m, din căldarea glaciară a Scorotei,unde mai este localizat un lac glaciar numit Tăul fără Fund. Jiul de Vest este mărginit pe dreapta de masivul Vîlcan iar pe stânga de Retezat. Datorită faptului că pe parcursul acestuia sunt prezente rocile calcaroase, râul, precum şi afluenţii săi au săpat chei şi cascade impunătoare. Cei mai importanţi afluenţi pe partea dreaptă sunt Oslea, Gîrbovul şi Valea de Peşti, iar pe partea stângă Buta, Crevedia şi Aninoasa.
Jiul de Est are o lungime de 28km, iar bazinul hidrografic al sau se întinde pe o suprafaţă de 479 kmp. Râul se naşte în partea estică a Depresiunii Petroşani între Şureanul şi Parîng ,mai precis în Culmea Şureanului. Afluenţii săi de pe partea dreaptă sunt Răscoala, Voievodul, Bilele şi Taia. Pe acest afluent se află nişte chei renumite pentru frumuseţea lor. Tot ca afluent al Jiului de Est pârâul Băniţa oferă amatorilor de alpinism şi speoturism, condiţii optime de practicare.
Jiul de Vest şi Jiul de Est îşi unesc apele în zona Livezeni-Iscroni dând naştere Jiului Mare, care până la vărsarea în Dunăre adună apele a numeroşi afluenţi, cei mai importanţi de pe teritoriul judeţului nostru fiind Bratcu, Polatiştea, Sadu, Sohodolul ,Şuşiţa, Bistriţa, Gilortul şi Motru. În locul de vărsare în Dunare, Jiul are un debit mediu de 86mc/sec, acesta putând avea variaţii semnificative legate de condiţiile climatice anuale sau periodice.
Trebuie menţionat faptul că în zona defileului, între Livezeni şi Bumbeşti, Jiul formează cel mai spectaculos defileu aflat pe râurile interioare ale ţării, în lungime de 33km.
Mugurel Petrescu

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here