Cei trei fii a lui Ion C. Brătianu, Ion I.C. Brătianu (Ionel), Constantin I.C. Brătianu (Dinu) și Vintilă I.C. Brătianu, cu studii de inginerie la Paris, au fost educați în spiritul idealurilor nutrite de tatăl lor, în spiritul celui mai fierbinte patriotism. Toți trei se vor consacra carierei politice, vor continua doctrina tatălui lor, liberalismul, aflându-se pe rând la cârma Partidului Național Liberal.
Ion (Ionel) I.C. Brătianu, cel mai mare fiu a lui Ion C. Brătianu, devine membru al Partidului Național Liberal încă din 1895, fiind ales deputat de Gorj, iar la Congresul P.N.L. din 1909 a fost ales președinte a partidului, funcție politică pe care a deținut-o până la sfârșitul vieții sale (1927). Nu trebuie omis faptul că la 22 august 1898, în prezența Prințului Ferdinand și a lui Ion I.C. Brătianu, pe atunci Ministru al Lucrărilor Publice, s-a pus piatra fundamentală a Primăriei Târgu-Jiu, primar fiind Titu Frumușeanu. Este vorba de clădirea, un adevărat monument de arhitectură, în prezent, sediul Prefecturii. A condus țara cu mână de fier în momentele cele mai dificile. La 28 iunie 1914 a avut loc atentatul de la Sarajevo, moștenitorul tronului Austro-Ungariei, arhiducele Ferdinand și soția sa, Sofia, au fost asasinați de un tânăr bosniac. Începea Primul Război Mondial. La 3 august 1914, Carol I a Convocat Consiliul de Coroană la Castelul Peleș. Guvernul condus de Ion I.C. Brătianu, președinte al Consiliului de Miniștri, a optat pentru o neutralitate provizorie și intrarea în război de partea Antantei (Franța, Anglia, Rusia), pe când Carol I, care nu putea lua o decizie de unul singur, era de partea Germaniei și Austriei, fiind susținut doar de germanofilul Petre Carp. De aici și întristarea profundă a lui Carol I, care îi grăbește sfârșitul, decedat la data de 27 septembrie 1914, la 76 de ani, din care 48 de domnie.
Ion I.C. Brătianu a condus țara în momentul complicat al retragerii în Moldova. A fost conducătorul delegațiri române la Conferința de Pace de la Versailles. În această calitate, i-a revenit obligația de a răspunde reproșului semnării de către România a unei păci separate cu Puterile Centrale în 1918 (Pacea de la Buftea). Abilului diplomat i se datorează, pe lângă aceasta, și convingerea aliaților cu privire la justețea revendicărilor teritoriale ale României. În 1922 a preluat guvernarea timp în care și-a asumat reforma agricolă și votarea noii constituții din 1923. Ion I.C. Brătianu a fost de cinci ori președinte al Consiliului de Miniștri, de două ori ministru al Lucrărilor Publice, de trei ori ministru de Interne, de două ori ministru al Apărării Naționale și de două ori ministru al Afacerilor Externe.
Când regele Ferdinand a decedat în 1927, guvernul condus de Ion I.C. Brătianu a rămas în fruntea țării, sub domnia regelui minor Mihai. Dar în același an, la 24 noiembrie 1927, a decedat subit și Ion I.C. Brătianu, omul care ,,Excela în a câștiga fără să-și facă dușmani”. Urmare a unor certe calități de politician, a fost unul din marii oameni de stat ai generației sale, rivalizând cu mai marii Europei.
Ion I.C. Brătianu este omul care izbutise să domine cu autoritate scena politică a României timp de aproape trei decenii. Numele lui se leagă de Marea Unire și de organizarea statului național unitar român.
Cel de-al doilea fiu a lui Ion C. Brătianu, Constantin I.C. Brătianu (Dinu), între 1910 și 1938 a fost permanent deputat în parlament din partea Partidului Național Liberal, al cărui președinte a fost ales in 1934, iar înainte cu un an, 1933, a deținut funcția de ministru de Finanțe.
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Constantin I.C. Brătianu a trimis alături de Iuliu Maniu memorii lui Ion Antonescu, dictatorul țării, prin care condamna trecerea României dincolo de frontierele sale intrebelice. A luat parte la negocierile regelui Mihai cu partidele politice pentru răsturnarea lui Ion Antonescu. După lovitura de la 23 august 1944, Constantin I.C. Brătianu, din partea Partidului Național Liberal, a deținut funcțiile:ministru secretar de stat în guvernul Sănătescu, ministrul Producției de Război în guvernul Sănătescu si ministrul Producției de Război în guvernul Rădescu. După instaurarea dictaturii comuniste, a primit domiciliul forțat și a fost arestat în așa-zisa „Noaptea demnitarilor,”5/6 mai 1950. A decedat la închisoarea de la Sighet, la vârsta de 84 de ani și înmormântat în Cimitirul Săracilor.
Cel de-al treilea fiu al lui Ion C. Brătianu, Vintilă I.C. Brătianu, după o carieră de inginer constructor încheiată în 1896, intră în administrația de stat ca director al Regiei Monopolurilor Statului (1897-1899), când a fost înlocuit după demisia guvernului liberal. În această etapă, s-a concentrat pe reorganizarea și eficientizarea activității acesteia. În anul 1901 și-a început activitatea politică în cadrul Partidului Național Liberal, fiind ales de mai multe ori senator, deputat sau consilier comunal. Între 1927 și 1930 a ocupat funcția de președinte al Partidului Național liberal. La 4/17 august 1916, în casa lui Vintilă Brătianu, s-au semnat în secret documentele prin care România intra în război de partea Antantei. Vintilă a plecat odată cu Ionel Brătianu și cu întreg guvernul condus de acesta, în refugiu la Iași, în timp ce soția și copilul lui, Vintilică, au rămas la București. Întrebat de un prieten de ce nu își ia soția în Moldova, Vintilă Brătianu a dat cunoscuta replică: ,,Se rupe țara în două, îmi rup și eu sufletul în două”.
Vintilă I.C. Brătianu a îndeplinit următoarele funcții de demnitate publică: secretar general în Ministerul de Finanțe (1901-1904), Primarul Bucureștilor (1907-1911), ministru de Război (1916-1917) și ministrul Materialelor de Război (1917-1918), ministru de Finanțe (1922-1926 și 1927), președintele Consiliului de Miniștri (1927-1928).
În calitatea de secretar general la Ministerul de Finanțe și ministru la Ministerul de Finanțe și-a pus în valoare abilitățile de om de finanțe, a introdus sistemul modern al finanțelor publice și a organizat pe baze moderne aparatul fiscal de stat. Ca primar al Bucureștilor, a avut în atenție sistematizarea Capitalei, infrastructura urbană, modernizarea străzilor și amenajarea spațiilor verzi, transportul public, alimentarea cu apă. Vintilă I.C. Brătianu a fost unul din principalii promotori ai politicii economice liberale cunoscută sub numele ,,Prin Noi Înșine”. Despre calitățile lui Vintilă I.C. Brătianu, dovedite în ani dificili pentru țară, Nicolae Iorga nota: ,,Ministru de Război era Vintilă Brătianu, excelent administrator, perfect contabil, om de muncă fără preget”. Vintilă I.C. Brătianu a decedat la 22 decembrie 1930 la vârsta de 63 de ani, la aceeași vârstă ca a fratelui său, Ion I.C. Brătianu, mort în 1927. Singurul dintre frații Brătieni care a apucat totuși o vârstă respectabilă (84 de ani) a fost Constantin (Dinu) I.C. Brătianu. În cursul anilor1944-1947, Partidul Național Liberal condus de el a fost după Partidul Național Țărănist principala forță democratică opusă sovietizării țării de către P.C.R.
Dacă luăm în calcul și faptul că tatăl lui Ion C. Brătianu, Constantin (Dincă) Brătianu (1769-1844) a fost deputat ales în Adunarea Obștească a Țării Românești (1831-1844), ridicat la rangul de mare clucer de către domnitorul Alexandru Dimitrie Ghica în 1839, dinastia Brătienilor a dat țării printre cei mai buni politicieni, adevărați bărbați de stat, timp de peste un secol.
Liberalismul, constituționalismul și patriotismul cu nuanțe naționaliste, fără ostentație și demagogie au fost principiile importante care au stat la baza concepției politice a Brătienilor.
Să nu uităm că Primul Război Mondial, timp în care Ion C. Brătianu era prim-ministrul României, iar Vintilă Brătianu era Ministru de Război, a pus la grea încercare dinastia Brătienilor chiar cu asumarea unor mari primejdii. În concluzie, Brătienii au fost ilustre personslități în politica țării, în momentele ei cele mai dificile, punându-și semnătura pe actele naționale și politice de o importanță cardinală pentru Renașterea României. Nu trebuie totuşi să dăm uitării faptul că în timpul evenimentelor din 1907, liberalii erau la putere.
Venind în contemporanitate, Partidul Național Liberal, supus recentei scindări, e pe cale să aibă soarta unui alt mare partid istoric. În zadar liberalii postdecembriști se înflăcărează cu ideile liberale și se dau drept moștenitorii liberalismului promovat de Brătianu!
Unul dintre politicienii zilelor noastre și-a promovat odrasla în guvern, sub pretextul că fiul ,,a mâncat” politică de mic. La sesizarea presei, politicianul respectiv, ca argument, a invocat dinastia Brătienilor, fapt alarmant pentru oricare cetățean onest din această țară. Este o impietate din partea respectivului politician, având în vedere că sub orice aspect nu suportă o comparație între Brătieni și politicienii de astăzi care au generat o corupție fără precedent în această țară. ,,O țară coruptă este pierdută” (M. Eminescu). Au promovat incompetența,situând România pe ultimele locuri în Uniunea Europeană. Fără a generaliza, binențeles, unii politicieni huzuresc pe seama unei majorități sărăcite.
O întrebare firească ne frământă și ne fură somnul: Oare depopularea masivă a țării, prin emigrarea forței active de muncă, a tinerilor, a valorilor umane cauzate de dezindustrializarea țării și de distrugerea agriculturii, a șeptelului, înstrăinarea pământului plămădit cu sângele țăranilor căzuți la datorie în cele două conflagrații mondiale cu gândul că-l vor apăra, România cu un potențial agricol de invidiat ajungând să importe până și legumele de bază, demografia negativă și distrugerea aurului verde, plămânii prin care respiră Țara-toate acestea nu sunt probleme de siguranță națională?! Toate aceste probleme de siguranță națională nu trebuie să intre în preocuparea Consiliului Suprem de Apărare a Țării și a unui parlament supradimensionat, eterogen și costisitor care continuă să ignore un referendum prin care cetățenii acestei țări au votat un număr limitat la 300 de parlamentari?! Prezenţa mamelor refugiate din Ucraina însoţite de o mulţime de copii, familii cu 4-5 copii şi chiar mai mulţi ar trebui să dea de gândit guvernanţilor noştri, noului Minister al Familiei, recent înfiinţat, să întreprindă cât mai urgent măsuri pentru a încuraja natalitatea.
Constantin E. Ungureanu
Nota bene
Reproducem două cugetări aparţinând lui Alexandru Melian:
,,E atâta prostie în jurul nostru, încât deșteptăciunea a devenit un viciu, un delict”.
,,Când libertatea devine libertinaj, democrația-populism, iar înțelepciunea, șmecherie, așteptați pedeapsa tuturor rătăcirilor”.
