– Rep. Domnule Director General, Dragoș Viorel IONICĂ, vă găsesc mereu preocupat și neobosit, chiar pasionat de munca dumneavoastră, dar aș dori să aflu, dacă sunteți și mulțumit de ceea ce faceți, asociind elanul tinereții, probitatea competenței și a pasiunii în acest domeniu de actualitate și de mare perspectivă în care vă desfășurați activitatea?
-Desigur, pentru a te afirma în aceste vremuri tulburi și delicate, nu este atât de ușor…
– Rep. Vă referiți la vremea «tulbure» de afară, unde avem o vreme de toamnă ploioasă și rece sau vă referiți la vremile «supt care se află oamenii», cum se exprima la vremea sa cronicarul Miron Costin? Pentru că el spunea: «nu sunt vremile supt cârma omului, ci bietul om supt vremi!».
-Mă refer, cu deosebire, la situația din societate, la climatul economic și social din județ și din țară, la realitatea din societatea românească, pentru că e destul de greu de a conduce o companie în domeniul IT-ului, de a avea salariați și de a oferi o perspectivă sigură unor proiecte, pentru a realiza armonizarea climatului de muncă, iar atunci, cred că e nevoie și de multe sacrificii, de unele renunțări.
“Căutăm să venim cu soluții noi, să aducem tineri, să-i sprijinim pe tineri”
– Rep. Cred că e nevoie și de curaj, de multe ori!
-Da, pentru că tot mai multă lume renunță la a mai dezvolta o activitate, la a mai investi, și atunci când mai adaugi ceva la activitatea obișnuită, lucrurile pot părea mai dificile, mai frustrante, multe griji, satisfacții mai puține, iar, uneori, ți se pare că e din ce în ce mai greu, lumea pare din ce în ce mai agresivă, mai răutăcioasă, dacă se poate spune!
– Rep. E foarte adevărat că ne confruntăm cu o agresivitate verbală a unor persoane cu mai puțină educație, iar unii chiar se cramponează în prejudecăți care se opun ideilor de mai bine, de înnoire, nu vi se pare ciudat? Totuși, dumneavoastră aveți o activitate care se circumscrie unui domeniu «de vârf», al IT-ului, al informaticii!
-Da, e adevărat, pentru că noi încercăm să ne adunăm, să strângem rândurile, iar în ciuda unui climat pe care l-aș numi «negativist», căutăm să venim cu soluții noi, să aducem tineri, să-i sprijinim pe tineri, astfel încât oamenii care lucrează în Centrul de Calcul să se realizeze în plan profesional, dar, și în plan personal, pentru că nu pot fi detașate problemele personale ale angajaților de cele generale ale companiei noastre. Ele trebuiesc privite într-o deplină armonie, pentru a realiza anumite proiecte pe termen mediu și chiar pe termen lung!
– Rep. Să amintim cititorilor noștri că dumneavoastră conduceți o instituție, o companie, așa cum vă place să spuneți, care a atins vârsta deplinei «maturități», pentru că, iată, sunt 40 de ani de activitate în care s-a acumulat o bună experiență!
-Da, colectivul actual de angajați, suntem continuatorii unor proiecte și ai unor angajamente care au fost abordate de către instituție, chiar de la începutul activității sale, iar acum vrem să accesăm noi și noi posibilități de dezvoltare, pentru că într-un domeniu atât de dinamic, încercăm să fim în concordanță cu ceea ce se întâmplă la ora actuală în lume, în spațiul IT, în domeniul calculatoarelor și al informaticii, unde progresul se dovedește debordant. Sunt 40 de ani de eforturi susținute, de încercări cu multe împliniri și neîmpliniri, poate uneori ne-am confruntat și cu anumite dificultăți, dar, în fiecare perioadă, obiectivele nu puteau fi realizate fără o echipă de oameni competenți, cu spirit de dăruire, pentru ca să reziste în timp această unitate.
“O colaborare fructuoasă o avem cu Universitatea «Constantin Brâncuși»”
– Rep. Pentru că vom continua discuția noastră de azi și în perioada care urmează, să știți că mi-am propus, de la bun început, să realizăm un dialog sincer, deschis, așa că vă rog să mă scuzați dacă intervin și vă mai întrerup din «firul» spuselor dumneavoastră, tocmai pentru a da consistență și savoare schimbului nostru de idei.
-Nu este nici o problemă, vă rog să procedați, așa cum considerați că e bine!
– Rep. Vă mulțumesc, Domnule Director General, Dragoș Ionică! Aș dori să vă întreb, în continuare, în calitatea pe care o aveți de manager general, considerați că e necesar să dezvoltați relații de parteneriat cu unități de învățământ, atât de la nivelul non-universitar, cât și din cel universitar? Vă dau, poate nu întâmplător, exemplul Colegiului Național «Ecaterina Teodoroiu», pe care îl cunosc și pot spune că îl apreciez pentru calitatea absolvenților săi în domeniul informaticii!
-Da, au existat anumite încercări de colaborare și cu această unitate de învățământ, dar, de multe ori au apărut unele probleme legate de factorul timp, fiind vorba, în principiu, de o punere în acord, pentru că nu întotdeauna programa permite această colaborare, iar în astfel de condiții, e greu să implementezi niște proiecte care cer și soluții pe măsură. Dar, noi nu am abandonat ideea și aș dori să vă spun că o colaborare mult mai fructuoasă o avem cu Universitatea «Constantin Brâncuși» din Tg. Jiu, pentru că mulți studenți fac practica la noi, unii dintre ei dovedesc și competențe deosebite în acest domeniu, sunt cazuri când mulți doresc să devină în continuare și salariați ai Centrului nostru de Calcul, tineri talentați, pe care noi putem să-i cunoaștem, pentru că le știm posibilitățile.
“În domeniul IT-ului e nevoie de o perioadă de «construcție»”
– Rep. Eu pornisem discuția de la nivelul învățământului liceal, pentru că acolo se formează și se evaluează aptitudinile tinerilor, informatica fiind chiar probă a examenului de bacalaureat, cum bine se cunoaște!
-Așa este, dar, noi căutăm cele mai bune posibilități de colaborare!
– Rep. Oricum, cu studenții se lucrează altfel, fiind un alt nivel de abordare, o altă experiență și chiar o altă modalitate de implicare!
-Da, pentru că în cazul elevilor de liceu, mai ales la clasele a IX-a și a X-a, nivelul de instruire și educare nu este prea mare și e greu să pregătești un tânăr adolescent pentru o muncă mai complexă, iar în clasa a XII-a tinerii sunt preocupați de problema «bac»-ului, apoi admiterea la facultate. E ceva mai dificil pentru că sunt presați de timp, cum vă spuneam! Nu ai timpul suficient pentru a «construi» o perspectivă de viață, un itinerar mai sigur! Mai ales în domeniul IT-ului e nevoie de o perioadă de «construcție», cum vă spuneam, iar a lua o decizie presupune o anumită opțiune și o analiză atentă a posibilităților de care dispunem. În cazul liceenilor, care mai au și alte probleme, nu putem vorbi la modul general de rezultate notabile într-un timp foarte scurt!
– Rep. Cred că aici aveți mare dreptate! Poate că un elev de liceu, mă refer la un elev silitor, face față mai greu unei programe atât de încărcate și cu atâtea discipline!
-Iar în felul acesta ajungem tot la problema spinoasă a timpului, vectorul principal în care ne încadrăm în fiecare moment al vieții noastre!
– Rep. Pentru că am în fața mea un om tânăr și inteligent ca dumneavoastră, cum ați defini vârsta aceasta atât de seducătoare și plină de probleme complicate a tinereții?
-Domnule profesor, tinerețea e vârsta pe care ți-o asumi prin preocupările pe care le ai, prin alocare de timp și de resurse și prin eforturi, dar, mai ales prin răspunderile pe care le ai, până la urmă…
– Rep. Dar, timpul, nu este și el tot o resursă, poate cea mai importantă sau dintre cele mai importante, pentru că tot vorbim despre el!
-Evident, pentru că el se scurge în funcție de problemele pe care le ai, de obiectivele pe care vrei să le îndeplinești! Mai tânăr sau mai în vârstă, contează «ținuta» pe care o ai, comportamentul de zi cu zi! Am văzut atâtea situații când copii de 15-16 ani au grijă de frații lor mai mici, se confruntă cu dificultățile familiei și muncesc din greu!
“Cotidianului «Gorjeanul», prin redactorii și colaboratorii săi, trebuie să fie tot mai prezent în viața de zi cu zi a oamenilor”
– Rep. Tinerețea se poate defini, prin urmare, într-un context educațional determinat!
-Mai ales prin asumarea rolului pe care îl ai în familie, în societate, într-o firmă, acolo unde îți desfășori activitatea și încerci să realizezi câte ceva! E clar, dacă nu ai activitate, nu ai obiective, nu vei avea nici satisfacții! Munca e grea și nu toată lumea e dispusă la așa ceva! Mai ales că avem exemplul acesta al unor tineri care trăiesc pe banii părinților, ai bunicilor, persoane pe care le găsim la toate categoriile sociale, oameni care nu se maturizează și ajung la 40-50 de ani tot la mintea unui elev de liceu!
– Rep. Totuși, ca un om care sprijină material și profesional, iar în ultimă instanță chiar conduce activitatea Cotidianului «Gorjeanul», o publicație de tradiție, pe bună dreptate considerat «ziarul de suflet» al nostru, cu ecou deosebit și cu un impact informațional decisiv în toate localitățile Gorjului, ce ne puteți oferi ca element de noutate și de larg interes care să sporească mai mult atracția cititorilor și să pătrundă mai adânc în inimile conjudețenilor noștri?
– Cotidianului «Gorjeanul», prin redactorii și colaboratorii săi, trebuie să caute acele modalități eficiente de adresabilitate, civilizate și de un înalt profesionalism, să fie tot mai prezent în viața de zi cu zi a oamenilor, să informeze cu obiectivitate populația în privința evenimentelor care se derulează, fără a denigra și fără a împărtăși «atacul la persoană», așa cum se întâmplă pe la alții, pentru că ne gândim să multiplicăm și să diversificăm acele «campanii» de genul: «desene pentru copii», «ziua mamei», «ziua de Paști», iar peste puțină vreme și tradițiile și obiceiurile din zilele sărbătorilor de iarnă, la care aș adăuga necesitatea unei prezențe mai vizibile în paginile ziarului a unor personalități de anvergură națională și internațională, așa cum ne-ați oferit chiar dumneavoastră prin prezentarea unor manifestări organizate la Universitatea «Constantin Brâncuși» din Tg. Jiu. (VA URMA)
Prof. Vasile GOGONEA
