În anul 2015 se împlinesc 10 ani de când Banca Națională a României a adoptat o nouă strategie de politică monetară – țintirea directă a inflației. Iar, în anul 2014, pentru prima dată după 1990, rata anuală a inflaţiei a coborât sub 1%.
Anul trecut, inflaţia anuală a atins un minim istoric de 0,83%, după aproape un sfert de secol de capitalism „nou”. A fost pentru prima oară când rata anuală a inflaţiei a coborât sub 1%, după ce la începutul anilor ‘90 ne confruntam cu hiperinflaţie galopantă.
Inflația este un dezechilibru major prezent în economia unei țări, reprezentat de o creștere generalizată a prețurilor și de scăderea simultană a puterii de cumpărare a populației.
Timp de un deceniu (1990 -2000), economia românească s-a confruntat cu rate anuale ale inflației extrem de ridicate (culminând cu 295,5 % în anul 1993), care la finele anului 1999 abia reușiseră să coboare la 54,8 %. Spre sfârșitul anului 2004, rata anuală a inflației a coborât, pentru prima dată în ultimii 14 ani, pe palierul cu o singură cifră (9,3%), pe fondul accelerării procesului de dezinflație, în perioada 2000 – 2004.
Atingerea unei rate a inflației scăzute (sub 10%) alături de îndeplinirea altor cerinţe şi criterii (precondiții) au constituit premisa majoră a adoptării de către BNR a deciziei de trecere la țintirea directă a inflației. Astfel, în luna august 2005, după lansarea leului nou (în luna iulie a aceluiași an), Banca Națională a României a adoptat în mod oficial strategia de ţintire directă a inflaţiei (eng. inflation targeting).
Prin țintirea directă a inflației, BNR și-a asumat în mod clar sarcina de a urmări consecvent realizarea obiectivului său fundamental – asigurarea și menținerea stabilității prețurilor.
O trăsătură importantă a strategiei de ţintire directă a inflaţiei o reprezintă transparenţa sa. Aceasta presupune comunicarea către public a obiectivelor şi a deciziilor de politică monetară (inclusiv a raţiunilor care le-au determinat), precum şi a proiecţiei evoluţiei inflaţiei și a riscurilor şi incertitudinilor asociate acesteia.
Ţintele de inflaţie sunt exprimate în termenii variaţiei anuale a indicelui preţurilor de consum şi sunt stabilite ca punct central încadrat de un interval de variaţie de +1 punct procentual. Începând cu anul 2013, BNR a adoptat o țintă staționară de inflație, situată la nivelul de 2,5% pe an +1 punct procentual.
În contextul actualei strategii de politică monetară, principalul instrument de comunicare pe care îl utilizează BNR este Raportul asupra inflaţiei, publicat cu frecvenţă trimestrială și prezentat de către guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, în cadrul unei conferințe de presă.
După cum reiese din Raportul trimestrial asupra inflaţiei (trimestrul II 2015), prezentat la conferința de presă de joi, 6 august 2015, anul 2015 a început fără presiuni inflaţioniste, iar Banca Naţională a României estimează o inflaţie de minus 0,3% pentru acest an şi de 0,7% pentru finalul anului 2016 (scenariul de bază ia în calcul informaţiile disponibile la 15 iulie 2015, prin urmare şi prevederile noului Cod fiscal). Abia începând cu trimestrul I 2017, se anticipează că rata anuală a inflației să reintre în interiorul intervalului stabilit al țintei de 2,5% ± un punct procentual.
Banca Națională a României Agenția Gorj
