În timp ce disponibilizează 225 de salariaţi / Sucursala Rovinari a CEO risipeşte banii pe vopsele scumpe, bare de inox şi betoane

306

Sucursala Rovinari a Complexului Energetic Oltenia(CEO), mândria managerului Laurenţiu Ciurel, deoarece unitatea este fruntaşă la producerea de energie cu costuri minime, trimite acasă, de luna viitoare, cel mai mare număr de disponibilizaţi din Divizia Energetică. 225 de salariaţi vor urma să părăsească unitatea prin disponibilizare, asta în condiţiile în care chiar şi de la Brăila sunt trimişi acasă doar 205 muncitori, în timp ce de la Sucursala Turceni numărul celor lăsaţi fără serviciu este mai mic cu 40% decât la Rovinari. Angajaţii văd asta ca o nedreptate şi acuză conducerea sucursalei şi pe cea a CEO că îşi concediază specialiştii, trimiţându-i acasă cu două-trei salarii compensatorii, în timp ce, pe de altă parte, structura risipeşte aici miliarde de lei pentru aşa-zise lucrări de înfrumuseţare. Nu numai angajaţii sunt nemulţumiţi, ci şi şeful IAIPP, Dan Morega, care sare la gâtul lui Ciurel pentru investiţiile în “spoieli” făcute în detrimentul salariaţilor pe care îi trimite cu nepăsare acasă.

SE Rovinari este fruntaşă la producerea de energie cu costuri minime pe MW, cum a declarat-o chiar managerul CEO, Laurenţiu Ciurel, dar, culmea, aceeaşi unitate, este pe un loc fruntaş la disponibilizările din Divizia Energetică. Mai exact, de la Rovinari sunt trimişi acasă de luna viitoare 225 de salariaţi, în timp ce de la Turceni numărul viitorilor disponibilizaţi coboară la 168. De la SE Işalniţa se concediază doar 76 de angajaţi, iar de la SE Craiova, unităţi aflate pe raza Doljului, vor pleca acasă şi mai puţini energeticieni, adică doar 72. Chiar şi SE Brăila, aflată în conservare, are mai puţini salariaţi de disponibilizat decât Rovinariul, adică 205. Chiar dacă aceştia sunt toţi salariaţii centralei conduse anterior de Octavian Graure chiar şi aşa este inexplicabil, la prima vedere, de ce unitatea cea mai profitabilă a CEO va rămâne fără cei mai mulţi angajaţi din toată compania. Spunem la prima vedere, deoarece se cunosc neînţelegerile existente între Ciurel şi Constantin Mitrescu, liderul sindicatului de la CE Rovinari, animozităţi care, par, că au influenţat ca lista disponibilizaţilor de la SE Rovinari să fie cea mai groasă de pe aripa energie.

Bare de inox pe o distanţă de 1000 de metri
Situaţia a stârnit, evident, discuţii la Rovinari mai ales când viitorii disponibilizaţi, care vor pleca acasă, din iunie, cu două sau trei salarii compensatorii, au văzut că unitatea, a cărei conduceri centrale se plânge în media de lipsă de bani, este primenită la fel ca o mireasă înainte de măritat, însă cu costuri enorme. Angajaţii reclamă astfel că s-au turnat betoane, în draci, în tot acest timp, pe la Rovinari, investiţia în cauză fiind deloc de neglijat. “S-au turnat betoane de la cota zero până la blocul numărul patru şi s-a făcut glazurare de betoane la blocul numărul unu, s-au turnat betoane şi în sala morii la cota zero la blocul patru, dar şi la cazan şi bagger, la blocurile trei-patru”, reclamă unul dintre angajaţi. “Au montat, de asemenea, balustrăzi de inox, care costă 500 de lei metru liniar, pe căile de acces la şirul A şi B la cota zece până la blocul numărul patru inclusiv, circa 1000 de metri liniari. S-a tratat cota zece sala de maşini cu o vopsea specială, un fel de albastru de Voroneţ, care este foarte scumpă, cu acelaşi tip de vopsea tratându-se la cota zero bloc patru, sala de maşini, inclusiv cota 4,5, iar la PIP şi PJP, TPA s-a folosit vopsea de culoare gri. S-au mascat toate reţelele de conducte ce duc de la cota zero la cota 22, iar în zona cota 10 de la blocul unu la blocul patru inclusiv cu jaluzelele electrice cu comandă electrică locală. S-a vopsit cu vopsea lavabilă, minim două straturi, toată sala maşini până la cota podurilor rulante, de la blocul unu la blocul patru inclusiv. Gândiţi-vă cât a costat toată această lucrare, plus manopera, în situaţia în care la amărăştenii care pleacă după 40-43 de ani de muncă, le dă ca la adunat de ciuperci două-trei salarii compensatorii impozabile”, spune un alt salariat al SE Rovinari.

IMG_20141118_124607Morega reclamă risipa de la SE Rovinari!
Într-o conferinţă de presă, miercuri, şeful Institutului de Analiză Ivestigaţii şi Politici Publice, Dan Ilie Morega, a ridicat problemele apărute la SE Rovinari şi risipa făcută de Ciurel, care, în opinia sa, cu o mână semnează pentru aceste investiţii, iar cu alta pentru disponibilizarea a peste 200 de angajaţi de aici. Morega a criticat, în mod deosebit faptul că, Ciurel realizează, cu bună ştiinţă, o serie întreagă de cheltuieli administrative care nu se înregistrează însă în contabilitate în mod corespunzător, ci ele se trec şi raportează ca şi cheltuieli de investiţii. “Ori se ştie foarte bine că, atât minerii, cât şi energeticienii au spus, nu o dată, celor din administraţie că reviziile şi reparaţiile nu s-au făcut la timp, iar din punct de vedere investiţional(privind tehnica nouă, îmbunătăţirea tehnologiei prin retehnologiozare sau înlocuirea unor ansamble şi subansamble) la termocentrale şi minerit, uzate fizic şi moral, nu s-a alocat aproape nimic. Toate capacităţile de producţie, în special în minerit, dar şi la termocentrale, datorită nerealizării investiţiilor propuse, asta şi în anii anteriori, şi-au redus, în mod substanţial, contribuţia la creşterea productivităţii muncii. De altfel, cred că nu peste mult acestea vor cădea, fiind bune de dat la fier vechi. Ori Ciurel aici trebuia să spună foarte clar ce măsuri a luat el pe linia retehnologizării, a înlocuirii unor piese, ansamble şi subansamble, uzate fizic şi moral. Trebuia să spună şi cât a investit în cercetare, unde alocaţia pentru acest an este zero, şi unde Ciurel şi Răuţ au avut o ură irascibilă pentru doctorii în ştiinţe, unii chiar recunoscuţi în domeniul cercetării aplicate. Doctorii respectivi au fost înlăturaţi din conducere şi cercetare fiind marginalizaţi la periferia mineritului şi energiei. Ciurel trebuie să înţeleagă clar că toate ţările dezvoltate în creşterea productivităţii acţionează asupra cercetării şi investiţiilor în tehnică, în resursa umană şi nicidecum în reducerea masivă a forţei de muncă. De altfel, doar în creierul unor oameni bolnavi care sunt pasageri prin viaţă şi funcţii de conducere se găseşte ca singură soluţie pentru reducerea costului pe megawat şi pe tona de cărbune reducerea masivă de personal”, a declarat Morega. “Mai trebuie să ştie domnii care fac parte din această gaşcă că văruitul, spoitul, betonarea unor halde de zeci de miliarde de lei ori a drumului de la Cocoreni-Urdari, de ordinul a peste 40 de miliarde, ori acordarea de contracte oneroase pentru firmele de casă, inclusiv paguba care se va înregistra de la contractul cu sârbii prin firma de la Constanţa, nu conduce decât la ceva distructiv. Conduce la lipsa de realizare a investiţiilor în sine, ce potenţează eficienţa finală a activităţii de producţie”, a conchis Morega.

“Căpuşele”, menţinute
Angajaţii SE Rovinari care trag aceste semnale de alarmă sunt de acord cu concluziile lui Morega, ei subliniind că unitatea va suferi în viitor din lipsă de specialişti, cei buni fiind disponibilizaţi, la muncă rămânând multe “căpuşe”, indirect productivi, care stau pe spinarea celor care muncesc.
Anamaria Stoica

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here