IN MEMORIAM – Trei ani fără inegalabilul pictor Florin Isuf

1024

Ca să nu mă dau mare, deşi mă ţin printre aceia care-şi recunosc faptul că deţin o memorie ce mă ajută de multe ori, iată că, luat cu prea multe griji, treburi şi necazuri, nu mai ştiam ce comemorare a avut loc ieri. Trei ani fără FLORIN ISUF! Mă rog, dacă acea comemorare necesară o fi avut loc? Tot bunul meu prieten – Teodor Dădălău mi-a reîmprospătat memoria.
Ca un risipitor ce sunt, mi-e greu să afirm dacă mai păstrez interviul pe care i l-am luat cu ani în urmă inegalabilului pictor şi grafician gorjean, din Târgu Cărbuneşti, – Maestrul Florin Isuf. De la a cărui trecere la cele veşnice s-au scurs, iată, trei ani. Nu-l cunoşteam pe Florin Isuf decât din inspiratele lui lucrări de grafică cu care ilustra diverse cărţi. Inclusiv un ALBUM Tudor Arghezi – „11 Poezii”.
Ba da, îl am pe undeva, într-o pagină ruptă din Portal-MĂIASTRA, care i-a făcut onoarea să-l publice. O primă formă apăruse în Gorjeanul. Şezusem la taclale, verde-n faţă, nu mai mult de 45 de minute. Culmea, a ieşit unul dintre cele mai izbutite interviuri realizate de subsemnatul. Din care, oameni ce-l ştiau mai înaintea mea au avut de aflat câteva secrete.
Rog a fi iertat că nu mă voi lansa într-o scriere prea lungă, acum. Timpul este împotriva mea, e târziu şi mai am şi altceva de aşternut pe ecranul calculatorului la care trudesc zilnic.
Atunci, când am tăifăsuit, fusesem dus la el în atelier tot de Teodor Dădălău şi nu de fostul meu prieten şi consătean prin naştere – pictorul Vasile Fuiorea. Un om mai interesat de cariera sa profesională şi de alcătuirea unei colecţii personale de picturi. Din care nu lipsesc lucrări semnate Florin Isuf.
Atunci, ca şi acum, mi-am făcut datoria de jurnalist. La care ţin. Nu am nicio lucrare, nici măcar un desen semnat de Florin Isuf. Şi nici nu era dator să-mi dăruiască. Deh, oricum nu eram neam cu el. Aşa cum este Vasile Fuiorea.
De-acolo, din Ceruri, unde bag mâna-n foc că se află, dragul de Florin Isuf ne priveşte cu îngăduinţă. Şi ne aşteaptă la el. Dacă vom merita să trecem de Poarta Raiului.
Un pios gând de neuitare şi bucurie că l-am cunoscut şi-i mai putem privi operele ne fac mai umani. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Că sigur păcatele i le-a iertat, iar Dumnezeu ştie ce face. Îi ia la El numai pe cei buni. Iar Florin Isuf avea acum trei ani abia 61 de cotolani împliniţi!
ION PREDOŞANU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.