S-a născut în anul 1942, în localitatea Tăriceanca Veche, ținutul Basarabiei, fiind unicul copil al lui Gheorghe și al Marianei Vasilescu, învățători recunoscuți în ținuturile de pe valea Gilortului.Tatăl lui a activat un număr important de ani ca învățător, întâi în Ionești, apoi în Florești – comuna Țânțăreni – de unde a ieșit la pensie.Referindu-mă la calitățile sale umane, profesorul Gheorghe Vasilescu a fost un om crescut în credință și chiar dacă n-a fost un practicant al ritului religios, că așa impuneau vremurile de demult, a fost crescut cu frica lui Dumnezeu, astfel prin tot ceea ce a întreprins a apărat valorile creștine după care s-a ghidat în viață.L-am cunoscut pe Dorel, așa cum îi spuneam, în anul 1959, când în urma examenului de admitere am fost declarați studenți ai Institutului Pedagogic Craiova, Facultatea de Matematică. De la început m-a impresionat firea lui liniștită, interiorizată și extrem de ambițioasă. După anul I eu m-am transferat la București. L-am reîntâlnit după mulți ani și am colaborat cu el, în calitatea sa de director al Școlii Gimnaziale Țânțăreni, iar eu ca lucrător al Inspectoratului Școlar Gorj.Era foarte riguros în tot ceea ce făcea, muncea conștiincios încă din timpul școlii, dovadă fiind rezultatele obținute la învățătură. Înzestrat cu un real talent de dascăl, a fost ales responsabil al Cercului profesorilor de matematică din centrul Târgu-Cărbunești, funcție ce a onorat-o până a ieșit la pensie. Acest fapt atestă o foarte bună pregătire profesională în specialitatea matematică.Fire prietenoasă, călăuzit în activitate de o bună experiență, înzestrat cu o răbdare de invidiat, în unele cazuri, foarte rare, neînțeleasă de unii profesori – profesori universitari care conduceau comisii pentru acordarea gradelor didactice, domnul Vasilescu obținându-le pe toate, fiind adept al ideii ,,mai bine să aștepți decât să te grăbești”.La vremea potrivită s-a căsătorit cu o destoinică profesoară de matematică, cea care actualmente este primarul comunei Țânțăreni, cu mai multe mandate în funcție. Familist convins, a crescut o fată, Vasilescu Maria, care văzând la părinți că nimic nu e așa valoros ca o minte instruită, a învățat ajungând cadru universitar la Universitatea ,,Constantin Brâncuși”, fiind absolventă a facultății ASE din Timișoara. Din pomul roditor cad fructe dulci.Se pensionează așa după cum spune legea, rămânând pentru toți cei care l-au cunoscut un specialist de excepție, atât ca profesor, cât și ca pedagog.
Numeroși elevi care l-au cunoscut direct pe profesorul Gheorghe Vasilescu îl țin minte ca un om cu spirit de dreptate, care i-a tratat în mod egal atât pe cei sărmani, cât și pe cei înstăriți. Prin tot ce a întreprins n-a făcut altceva decât să ajute pe cei pe care i-a întâlnit, dând un exemplu de hărnicie care a stat la baza succesului lui în viață.Curând se împlinesc 4 ani de când a părăsit această lume la vârsta de 73 de ani.Din înaltul cerului, Dorel privește acum către noi, învingând spațiul și probabil ne sfătuiește ca nimeni să nu facă niciodată lucrul pe jumătate.Cu pioșenie aprindem o lumânare și rugăm pe bunul Dumnezeu să-l odihnească în cetatea celor drepți, iertându-i păcatele, cele cu voie sau fără de voie.
Profesor, Mihail Mărtoiu
