Cu ocazia împlinirii a 67 de ani de la intrarea în eternitate a creatorului sculpturii moderne, Constantin Brâncuși, Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”, Primăria și Consiliul Local al Municipiului Târgu Jiu, Institutul Cultural Român din Viena au organizat manifestarea „In Memoriam Constantin Brâncuși – Esența lucrurilor”, în a doua jumătate a lunii martie a anului curent.
Aceasta a debutat la Târgu Jiu, în data de 14 Martie, la Biblioteca Județeană „Christian Tell”, cu workshop-ul „De la origini la Infinit”, în care copiii Școlii Populare de Artă „Constantin Brâncuși” au făcut echipă pentru realizarea unor lucrări comune, care evocă spațiul gorjenesc. Ei au fost coordonați de profesorii Bogdan Epure, Daciana Ungureanu, Oana Piscureanu și Roxana Sandra.
În după-amiaza aceleiași zile, au avut loc vernisajele a trei expoziții. La Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu”, expoziția „Brâncuși – mărturii în imagini”, prezentată de Ion Țîrlea, a reunit fotografii din arhiva Soranei Georgescu-Gorjan, care ilustrează patrimoniul Brâncuși, precum și alte instantanee inedite ce au legatură cu perioada petrecută de sculptor în Craiova. Sălile muzeului au adăpostit expoziția „In Memoriam Constantin Brâncuși”, ce a reunit proiecte realizate în cadrul Școlii Internaționale pentru Patrimoniu, Cultură și Artă „Constantin Brâncuși”, organizată de Fundația MARIA pentru UNESCO, sub auspiciile Inițiativei Voluntari pentru Patrimoniul Mondial UNESCO – „Working on the Future” și sub patronajul Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO. Aceasta a fost prezentată de domnul Cătălin Băncilă, președintele fundației.
Expoziția de pictură „Codificări Vizuale” (curator: artistul Gheorghe Dican) a lui Marius Barb Barbone a propus o nouă direcție de cercetare plastică, artistul fiind preocupat de infinitatea de posibilități a desenului de a alcătui structuri vizuale, menite să sugereze o viziune personală incitantă, provocatoare și generatoare de idei. Aceasta a fost prezentată de criticul de artă Luiza Barcan.
În data de 16 martie, la sediul Institutului Cultural Român din Viena, au fost prezentate mai multe filme documentare, a fost lansată o carte și a avut loc vernisajul unei expoziții de artă, în prezența doamnei Andreea Dincă, directoarea ICR Viena, care s-a dovedit o gazdă perfectă, realizând și traducerea în limba germană pentru publicul din sală, alcătuit din români din diaspora și oameni de cultură austrieci, iubitori de artă și de Brâncuși. Domnul Adrian Dan Bândea, managerul Centrului „Brâncuși”, a făcut cunoscut programul manifestării, mulțumind ICR Viena, Consiliului Local și Primăriei Municipiului Târgu Jiu pentru susținere.
Manifestarea a debutat cu proiecția filmului „One Step to Infinity”, un scurtmetraj de cca. 7 minute, care pune în valoare aspectele esențiale ale orașului: economice, socio-culturale și artistice. A urmat apoi prezentarea „Constantin Brâncuși, creatorul sculpturii moderne” (efectuată de autor – Sorin Buliga), în care s-a pus accentul pe faptul că stilul artistului român a fost determinant pentru evoluţia ulterioară a plasticii moderne, influenţa lui exercitându-se atât asupra artei contemporanilor săi, cât şi asupra artei din a doua jumătate a secolului XX, care se extinde până astăzi. Se apreciază că Brâncuși a deschis un drum nou esteticii contemplării și că a dezvoltat o estetică a materiei spiritualizate şi, prin aceasta, un raport nou al omului cu arta. Brâncuși a creat o artă spirituală şi universală, purtătoare de idei și, odată cu el, sculptura a devenit un act de concentrare intelectuală.
Publicul a vizionat apoi filmul „Brâncuși. Ansamblul Monumental Calea Eroilor”, realizat de Centrul „Brâncuși”, sub coordonarea științifică a Doinei Lemny.
A urmat lansarea cărții „Istoricul ansamblului monumental realizat de Constantin Brâncuși la Târgu Jiu, din documente de arhivă (perioada 1937-1989)” (autori: dr. Sorin Lory Buliga și Adina Andritoiu). Sorin Buliga a expus, pe bază de imagini și texte, nu numai etapele construcției capodoperei brâncușiene (cea preliminară din perioada 1935 – 1937 și cea a execuției propriu-zise a operelor, între 1937 și 1938), dar și alte aspecte importante: corespondența între Constantin Brâncuși și inginerul Ștefan Georgescu-Gorjan privind edificarea Coloanei fără Sfârșit (1935 – 1937), intențiile de desființare a Coloanei fără Sfârșit și a Parcului Coloanei (1949 – 1965), recunoașterea valorii capodoperei brâncușiene în perioada de după cel de-al Doilea Război Mondial (1966 – 1989), acțiunile de punere în valoare a acesteia și intervenții de conservare – restaurare asupra pieselor componente ale ansamblului. Au fost proiectate și imagini de arhivă cu inaugurarea operelor ansamblului monumental, cu Constantin Brâncuși în Gorj și cu Târgu Jiul de altădată, precum și capturi din filmul realizat de artist la Târgu Jiu (în perioada 1937-1938).
Audiența a avut ocazia să vizioneze expoziția „Brâncuși-Ansamblul Monumental Calea Eroilor”, care cuprinde fotografii de la instalarea Coloanei fără Sfârșit, din „Arhiva Gorjan”, aflată la Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu, beneficiind de explicațiile aceluiași cercetător.
În continuare, domnul Cătălin Băncilă a realizat prezentarea Școlii Internaționale pentru Patrimoniu, Cultură și Artă „Constantin Brâncuși”, a Fundației MARIA pentru UNESCO, prin intermediul unui film documentar.
Ultimul moment al manifestării a fost vernisajul expoziției „Itinerarii vizuale” a membrilor Filialei Târgu Jiu a UAP din România (deschisă publicului austriac în perioada 16 martie – 12 aprilie 2024), un omagiu adus lui Constantin Brâncuși de către 25 de artiști contemporani gorjeni, cu cele mai bune realizări ale lor. Au luat cuvântul doamna directoare Andreea Dincă și artiștii vizuali Vasile Fuiorea, Mihai Țopescu și Armand Landh, care au fost curatorii acestei expoziții itinerante, prezentată anul trecut la Veneția și programată să călătorească 
și la alte reprezentanțe ale ICR-ului din străinătate. Vasile Fuiorea, președintele filialei, a menționat faptul că lucrările de artă contemporană de pe simeze fac simțite „filonul artei brâncușiene și cel al spațiului gorjenesc, unde sculptorul a lăsat cea mai importantă operă a sa”.
Sorin Buliga
