În anul 1859, oraşul reşedinţă de judeţ Tg.Jiu încă de la 1497, a fost vizitat de către proaspătul domnitor al Principatelor Române, Alexandru Ioan Cuza. La data vizitei înaltului oaspete, Tg.Jiu era un oraş oarecare, cu drumuri desfundate şi cartiere sărace din care mai răsăreau din loc în loc câte o construcţie mai acătării, cele mai impozante fiind bisericile. În anul vizitei domnitorului A.I. Cuza, oraşul avea o populaţie de 2428 locuitori, în marea lor majoritate români, populaţie care avea să crească după 20 de ani de la vizita domnitorului la 3348 locuitori, dintre care 3093 români, 140 germani, 42 sârbi, 39 evrei, 26 unguri,3 greci şi câte un englez şi un francez. Am ales ca an de referinţă anul 1860 întrucât acesta este anul care coincide cu începutul dezvoltării edilitare a oraşului. În al doilea an după instalarea regelui Carol pe tronul României (1867), acesta a vizitat oraşul Tg.Jiu pentru prima oară, urmând să revină în 1872, dată la care va afirma că oraşul Tg.Jiu şi Gorjul vor avea dezvoltarea pe care o merită după construcţia căii ferate pe la Vulcan şi deschiderea navigaţiei de pe Jiu(!!!). Din 1860 şi până la sfârşitul secolului, municipiul Tg.Jiu a intrat într-un complex proces de dezvoltare edilitară, odată cu realizarea a o serie de obiective naţionale de mare amploare care aveau să schimbe în scurt timp aspectul şi statutul noului stat independent european. Sunt reabilitate străzile din centrul oraşului, apar trotuarele, după care este introdus iluminatul public. Îşi fac apariţia comunicaţiile moderne ale vremii şi,poate cel mai important, se construieşte calea ferată între Tg.Jiu şi Craiova, inaugurată la 1 iulie 1888, făcându-se astfel legătura şi cu capitala Bucureşti. În decursul anilor 1896-1897 a fost pavată cu piatră cubică strada Victoriei din centrul oraşului. În prezenţa Principelui moştenitor Ferdinand, la 22 august 1898 s-a pus piatra de temelie la clădirea ce va reprezenta Primăria oraşului, urmând ca în acelaşi an să fie amplasată statuia lui Tudor Vladimirescu. Până în 1900, dezvoltarea edilitară a oraşului a luat o mare amploare, o serie de clădiri impunătoare şi-au făcut apariţia pe harta sa. Dintre acestea enumerăm Gimnaziul Tudor Vladimirescu (1890), Muzeul Gorjului ( in.1894 ), Spitalul judeţean şi Podul peste Jiu (1894-1895). În anul 1890, în plină perioadă de dezvoltare, populaţia Tg.Jiu-lui a crescut la 6650 locuitori. Şi, ca o încununare a eforturilor depuse pentru a da o faţă nouă oraşului şi judeţului, în anul 1900, Gorjul a fost desemnat ca „Întâiul judeţ al ţării în ce priveşte drumurile”.
A.Pop
