Hramul satului la Sterpoaia, în proiectul „Renaşterea obiceiurilor străbune”

458

Aparţinător al comunei Aninoasa, satul Sterpoaia îşi are temelia pe străvechi legende, cântece, obiceiuri şi practici păstrate tainic prin vitregia vremurilor dictatoriale.
După 35 de ani de „suspendare”, tânăra MARIA DĂNESCU, luptând cu obtuzităţile locale, a catalizat revigorarea acestor manifestări spirituale începând cu HRAMUL SATULUI, menţionat tradiţional prin secole de legenda satului, dar şi documentar, în prima monografie a unui sat românesc (înv. Grigore N. Popescu, Monografia comunei rurale Bibeştii – Gorjiu, înreg.la nr. 36/15 noiembrie 1903, pag. 2 – 3).
„Sterpoaia şi-a luat numele de la faptul că adunaţi la hramul bisericii, locuitorii satului au fost stârpiţi de o invazie turcească”.
Corina PotcovaruDin acest document rezultă că hramul şi hora sunt multiseculare în acest colţ de ţară.
Acelaşi document, dar şi altele mai vechi (ex.nr. 728/12 iunie 1900), menţionează postul sătenilor şi hora satului: „Costumele oamenilor erau exhaustiv naţionale (nădragi, marama, catrinţa, tulpanul, etc.), toate lucrate cu materialele casei (bumbac, borangic).
Pentru păstrarea acestor comori, Organizatoarea sărbătorii a făcut pomenirea morţilor (circa 10 costume populare date de pomană).
Privind hora satului, documentele respective menţionează categoric că se joacă „mai multe hore naţionale”, cele de la oraş nu sunt introduse, sunt chiar „dispreţuite”.
Au fost evocaţi lăutarii satului de odinioară: Dănescu, Petrache, Andina, Celena, şi invitaţi cei de astăzi, să readucă vechile cântece locale şi gorjeneşti.
Au devenit chiar imnuri locale melodiile „Hora de la Aninoasa” şi „Când urcam dealul Sterpoii”.
Alături de fiica satului Maria Dănescu, au cântat: Alina Sanda, Corina Potcovaru.
Prof. Virgil Cercelaru

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here