Hoţii de lemne, la Peştişani

706
Încă de mic copil, am fost, recunosc, la furat de lemne. Hoţul nu eram eu, fiind mult prea mic pentru un furt aşa de mare. M-a luat tatăl meu cu carul şi noaptea pe lună, m-a pus să stau înaintea vacilor care trăgeau la car.

De furat se fură şi acum, mai abitir ca pe atunci, nu doar la Peştişani. Fură cei de la Hobiţa din pădurile satului Peştişani. Poate că e valabilă şi reciproca! Nu bag mâna-n foc. Nu cu carul ori căruţa, ci cu tractorul. Meliţia ori poliţia se fac că nu aud şi nu văd nimic. Primăria nici atâta, că doar e democraţie şi ei, adică autorităţile alese ale comunei, au alte îndeletniciri. Şi, evident, interesele lor. Nici despre faptul că se prosperă serios prin tunderea munţilor de la nord de Peştişani, prin furturi organizate. Pe firme ce exploatează legal, dar mai ales ilegal ce-a mai rămas din pădurile Munţilor Vâlcanul. Dar despre mafia pădurilor vom mai vorbi şi altădată, când le vom lua la Purecat!
Harnicul meu vecin Tică Blendea, mă cheamă deoparte şi îmi vinde un pont. Mă-ntreabă dacă ştiu ce se-ntâmplă cu lotul ? Par şi chiar sunt surprins de memoria mea scurtă, care n-a reţinut ce-ai ăla „lotul”.Uite, recunosc, n-am ştire. „Lotul”, cum i se mai spunea pădurii Andărăta, de zeci dacă nu chiar sute de hectare, aparţinea sătenilor din Peştişani, înaintea venirii comunismului. Pădurea seculară din Andărăta, păstrată de oameni satului pentru zile negre, a fost rasă de pe faţa pământului de sovhozuri şi a luat drumul marelui frate de la răsărit – URSS. Eram mic şi am reţinut lăstărişul ce a luat locul pădurii, apoi crângul în formare. Prin 1990, pădurea din „lotul” cu pricina avea vreo 40 de ani. Şi din anul 1990 până în anul de graţie 2010 a mai curs ceva apă pe râul Bistriţa şi pădurea Peştişani n-a apucat să revină la stăpânii ei de drept. Adică la urmaşii celor furaţi samavolnic de sovietici şi de slugile lor din România bolşevizată nu peste noapte, ci în doar câţiva ani.
Primarii ce s-au perindat prin vremi au tot promis că retrocedează pădurile. Asta în campaniile electorale. Vecinul Tică Tabacu fu primar în două legislaturi şi l-a schimbat un altul Cilofan. Amândoi au promis şi nu s-au ţinut de cuvânt. Nici actualul primar, Florin Pavel, nu-i mai breaz. Dacă ăilalţi doi şi-au făcut câte o casă pe mandat, de ce nu şi-ar face şi el o vilă în două mandate. Pădurile pot să mai aştepte. Şi consilierilor locali par să le convină situaţia. Şi astfel se fură ca-n codru din pădurea nedată stăpânilor ei de drept.
Dar strigătoare la ceruri este o crimă ce se petrece sub ochii contemporanilor mei în aceste zile. Pur şi simplu, fostul „lot” de pădure Andărăta, ajuns la vreo 50 de ani vechime, pe puţin, a ajuns să fie exploatat. De cine ?, vă veţi întreba, din moment ce pădurile din Peştişani încă n-au fost retrocedate. Ei bine, Direcţia Silvică Gorj deschide parchet în pădurile care ar trebui să fie ale oamenilor, dar primarii ce nu aplică legile ţării se opun. Un consătean mai cu capul pe umeri, Simion Pigui, are şi el, ca atâţia alţii, dreptul la pădurea ce a aparţinut părinţilor lui. Omul este indignat că statul în loc să taie de la el, din pădurea Dumbrava, de pildă, fură de la amărâtul de cetăţean !
Deocamdată, Simion Pigui este doar unul dintre cei mulţi şi tăcuţi, ce-şi caută drepturile la primarul Florin Pavel. Nu înseamnă că le va şi primi prea curând. Vă vom ţine la curent cu furturile incalificabile din pădurile comunei Peştişani. Că nu doar ROMSILVA fură de la bieţii săteni, ci şi Obştea Peştişani.
Ion PREDOŞANU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here