Împăcare
Înțelegerea pe viață,
Uneori se mai și strică,
Dar cum dânsa e o hoață,
‘l-mpacă cu una…mică!
Trecînd vremea
Trupul tânăr te-nfioară,
Vocea, sunet de vioară;
Mai apoi, își schimbă glasul,
Scârțâie, cum contrabasul.
Excrocul
Cât de-al naiba-i, nici nu știi,
(Poate fi chiar și o boală)
Că nu poate nici dormi
Când nu minte și nu-nșeală!
Altă cale
A muncit de s-a spetit,
Și nu s-a îmbogățit.
C-a ajuns totuși bogat,
I se trage din…furat!
A plecat fata, afară!
A plecat fir-ar să fie,
După bani, ca orișicare;
Ce-a lucrat, numai ea știe,
Dar s-a întors cu…burta mare!
În zadar
Trece-o viață tot lucrând,
Pân-ajungi în capul scării,
Și la fel ești dat uitării
Ca oricare om de rând.
Hoață mare
A uimit întregul sat,
Când s-a vrut și ea mireasă;
Pe bărbat și l-a furat
Și l-a-nchis cu cheia-n casă.
Vedete pe ecran
Funduri goale, sâni bombați,
Buze-umflate, ochi pictați;
Ele cred că sunt frumoase,
După noi…dizgrațioase!
Nevasta prietenului
Frumoasă cum alta nu-i,
Are ochi de peruzea,
De un an nevasta lui
Și de doi…amanta mea!
La odihnă
Iată că și-un repetent
A ajuns în Parlament,
Unde multă lume vine,
Fiindcă somnu-i plătit bine!
DR. CORNEL MUNTEANU
