În continuarea prezentării biografiilor prestigioase care au onorat festivitatea intitulată: «GALA PERSONALITĂŢILOR DE ELITĂ ALE ROMÂNIEI. VALORI ROMÂNEŞTI DE ANVERGURĂ MONDIALĂ», desfăşurată la începutul lunii noiembrie 2023, în Sala Filarmonicii «Oltenia» din Craiova, cu prilejul decernării medaliei «Români în elita mondială» şi lansării volumului cu acelaşi titlu, coordonat de către domnul prof. univ. dr. Dumitru Otovescu, la Secţiunea «Artă şi literatură», am să vă prezint de această dată pe d-na Carmen Firan, membră a Uniunii Scriitorilor din România, a Societății Poeților Americani și a «PEN Clubului» din New York. Poetă, prozatoare, eseistă, autoare de piese de teatru și scenarii de film, Carmen Firan s-a născut la 29 noiembrie 1958, la Craiova, unde a urmat studiile elementare la Școala Generală nr. 2, pe cele secundare la Colegiul Național «Carol I» (promoția 1977), iar pe cele superioare la Facultatea de Matematică, Universitatea din Craiova (1977-1981). Este fiica domnului Florea Firan, un minunat prieten de suflet al meu, profesor universitar de literatura română, critic și istoric literar, și a Elenei Firan (născută Neagoe), bibliotecară la Colegiul Național «Carol I».
,,Să creşti miracolul, să-l îngrijeşti, şi să-l aperi de furtunile inerente care vor urma”!
Carmen Firan activează ca profesor de matematică până în 1984, când devine redactor la «Editura Tehnică», iar, între 1990 și 1997 este secretar executiv la «Fundația Culturală Română», după care ajunge la New York în calitate de director de programe la «Institutul Cultural Român» până în anul 2001, când se stabilește în Statele Unite. Ajunge director de dezvoltare la Fundația «Pro Patrimonio», dedicată restaurării patrimoniului cultural românesc! Ca membră a «Uniunii Scriitorilor din România», a «Societății Poeților Americani» și a «PEN Clubului» din New York, fiind co-editor al revistei internaționale de poezie «Interpoezia», New York, Carmen Firan desfășoară o intensă activitate culturală, este gazda serilor de poezie la diverse cluburi literare, susține conferințe pe teme de literatură și cultură în universități, colaborează cu poezie, proză, eseu la diverse reviste americane. Este distinsă cu premii naționale și internaționale pentru literatură, deținând Premiul I la Poezie pe America de Nord acordat de prestigioasa revistă «New York Review of Books», 1998, iar, după 1989, întreaga sa activitate literară și culturală este implicit legată de promovarea valorilor românești în lume. Publică în Statele Unite antologia «Born in Utopia» (Editura «Talisman»), acoperind cam 100 de ani de poezie românească în traducere, de la Tudor Arghezi până azi. A publicat versuri de la vârsta de 10 ani în antologiile de poezii ale copiilor «Freamăt» și «Tinere vlăstare», însă, primele versuri îi sunt remarcate într-o emisiune de televiziune consacrată tinerelor talente, cu o prezentare a lui Ștefan Aug. Doinaș, aceste versuri fiind cuprinse într-o culegere colectivă, «Muguri» (1970). Publică poezie în Revista «Limbă și Literatură pentru elevi», prezentată de Tudor Opriș (1972), și în revista «Ramuri» cu pseudonimul Florentina Neagoe (1975), dar debutul propriu-zis este în revista «Luceafărul», 1978, cu un grupaj de versuri. Debutul în volum are loc în anul 1981 cu placheta de versuri «Iluzii pe cont propriu», Editura «Scrisul Românesc», recenzată elogios de Laurențiu Ulici în «România literară» și de Constanța Buzea în «Amfiteatru». În anul 1982 debutează ca dramaturg cu piesa «Polen pe insulă», jucată la Teatrul Național din Craiova, la încurajarea lui I.D. Sîrbu, care îi este mentor. În perioada 1981-1982, când se stabilește în București, colaborează la Redacția culturală a Televiziunii Române, realizând emisiuni culturale pentru Canalul 2 sub îndrumarea lui Tudor Vornicu și începe o intensă activitate publicistică. Totodată, colaborează cu cronici de teatru, eseuri, poezie și proză la revistele «Amfiteatru», «Viața studențească», «România literară», fiind colaborator permanent pentru mai mulți ani la revista «Teatrul», la rubrica «De la regie la spectacol». Publică alte două volume de versuri la Editura «Albatros»: «Paradis pentru ziua de luni» (1983) și «Îmblânzitor de vieți furate» (1984), acest din urmă volum fiind citit în cheie politică de cenzură, ceea ce îi va atrage interdicția de a mai publica până la Revoluție. În anii 1991-1992 susține săptămânal rubrica «Cronica mondenă» la revista «România literară», iar între 1991-1997 este Secretar executiv la «Fundația Culturală Română», coordonând editura și revistele Fundației, ca şi simpozioanele și programele internaționale.
,,Totul e să continui să aştepţi, să presimţi miracolul şi să-l recunoşti atunci când trece în viteză pe lângă tine”!
În această perioadă participă la târguri internaționale de carte, la conferințe organizate de «Romanian American Academy» (Los Angeles, 1991), «Accademia di Romania» (Roma, 1993), «Fundația Culturală Europeană» (Sevilla, 1994; Amsterdam, 1995; Bruxelles, 1996), «Library of Congress» (Washington D.C., 1998). În fine, absolvă cursuri post-universitare de management cultural în cadrul Universității «Felix Meritis», Amsterdam (1992), și are o bursă de studii în domeniul editorial la Paris (1986). Între 1997-2002, Carmen Firan este director de programe la «Centrul Cultural Român» din New York, unde inițiază și coordonează seria de «Cafenele literare» dedicată unor importanți scriitori români și americani, Festivalul de Film româno-american (1998, 1999), Simpozionul româno-american de Literatură și Traduceri (edițiile 1999 și 2000), Colocviul «Lumea lui George Enescu», în colaborare cu Orchestra Simfonică New-York (2000). Face parte din comitetul de organizare a Festivalului «Folk-life from Romania», organizat de Institutul «Smithsonian», iulie 1999. După ce își încheie mandatul de diplomat, Carmen Firan se stabilește în Statele Unite, la New York, iar între 2002-2007 este director de dezvoltare al Fundației Internaționale «Pro Patrimonio», Filiala New York. Autoarea este prolifică pe ambele maluri ale oceanului și publică în paralel, în română și în engleză, numeroase volume de poeme și proză, nuvele și povestiri, eseuri, semnând în același timp şi piese de teatru. Dincolo de activitățile literare generate de lansarea și promovarea cărților publicate, Carmen Firan desfășoară în New York o intensă activitate culturală, este gazda serilor de poezie, colaborează cu poezie, proză, eseu, interviuri la numeroase reviste americane. Autoare prolifică, atentă la aventura existențială a emigranților, dar și la convulsiile sociale de pe ambele maluri ale Atlanticului, Carmen Firan publică intens în ultimul deceniu, mai multe cărţi, printre care volumele: «Dialogul vântului cu marea», «Umbra pierdută» (roman Polirom, 2018), «În apele facerii» (roman, Polirom, 2019), «O sută și una de poezii» (antologie, Ed. Academiei Române, 2020) şi multe altele. O serie de traduceri din poeziile și proza d-nei Carmen Firan au apărut în antologii și reviste de literatură din SUA, Anglia, Irlanda, Suedia, Germania, Italia, Franța, Canada, Danemarca, Israel, Spania, Polonia, Columbia, dar, însăşi inserarea titlurilor cărţilor sale presupune un efort deosebit, mai ales că aceste traduceri, ca şi multitudinea cărţilor publicate până la respectabila vârstă de 65 de ani, demonstrează cu pregnanţă valoarea scrierilor sale și interesul de care se bucură în rândurile celor dornici să exploreze cu mintea şi cu sufletul tainele condiției umane. (VA URMA)
Profesor dr. Vasile GOGONEA