Glumeţul Zeus ne-a mai vândut o gogoaşă înfuriată despre joaca de-a vameşii şi grănicerii. Un spectacol filmat la lumina reflectoarelor, cu care nu păcăleşte Coana Europă ce ne ţine acolo unde merităm. Departe de Spaţiul Schengen.
Cică un serviciu, evident, secret i-ar fi divulgat, printr-un bileţel strecurat pe masa CSAT, exact ceea ce ştia toată lumea. Chestia cu contrabanda de la graniţele României şi corupţii de care el nici măcar nu auzise, de parcă nici usturoi n-a mâncat, nici gura nu-i miroase. Consilierul său Gheorghe Falcă, zis „Finuţul”, renunţase la Palatul din Dealul Cotrocenilor, în favoarea primăriei Aradului şi apropierii de Nădlac chiar degeaba? Pe la Nădlac, se primeau şpăgi împărţite inclusiv cu femeia de serviciu, restul de 60% mergând la capii contrabandei şi, probabil, la „Cappo di tuti capi”.
Dar despre chestiunile astea şi despre umorul negru al şefului delegaţiei FMI în România, Jofrey Francks, Opoziţia tace mâlc. Abia dacă mai deschide guriţa Mircea Geoană, preşedintele Senatului. Cel suspendat din PSD. Partid în care-i încă tolerat, dar condiţionat, de acela care-l crescuseră la sân. Adrian Năstase şi chiar el, care–l făcuse ministru şi şef de campanie prezidenţială. La PSD, faptele bune sunt, după cum se vede, pedepsite aspru.
Abia născută cu forcepsul Uniunea Social-Liberală, a cărei denumire apăruse pentru prima dată în JURNALUL NAŢIONAL la o declaraţie a vicepreşedintelui Senatului Dan Voiculescu, dă apă la moară clevetitorilor. Acelora care pun pariu că nu durează şi că orgoliile nemăsurate ale celui care se vrea prim ministru, Victor Ponta, şi al liberalului Crin Antonescu, mai cunoscut ca antibăsescian decât prezidenţiabil, vor ajunge la un iminent conflict.
În optimismul meu maladiv, nu-mi închipuiam că se va ajunge aşa repede la discuţii puerile. De genul cine-a fost întâi: oul sau găina. Nu s-a uscat bine tuşul de pe ştampila pusă pe actul de naştere trecut pe la tribunal, că înţepăturile curg. Nu între cei doi, dar tot frecuşuri interne se cheamă.
Dar ce s-a întâmplat? Un fleac, acolo! Dan Voiculescu, vicepreşedinte al Senatului şi preşedinte de onoare al Partidului Conservator făcuse o declaraţie banală, de trecut cu vederea, despre o posibilă debarcare a preşedintelui Traian Băsescu. Pe care-l ameninţa cu o suspendare, dacă nu se cuminţeşte. Nici nu mai contează dacă liderul social-democraţilor, Victor Ponta, a fost provocat ori a vorbit neîntrebat. Întrucât i se mai întâmplă şi din astea. Nu întâmplător, Tătucul Ion Iliescu l-a etichetat drept „un cârlan cam fără minte”. Şi s-a ofuscat rău de tot, printr-o delimitare cel puţin obraznică la adresa lui Dan Voiculescu. Nu unul amuşinat în preajma conducerii USL, ci chiar om mai în vârstă şi care-a fondat un partid. Bun sau rău, dar partid aliat cu PSD. Ce dacă şi Dan Voiculescu este un inamic declarat al preşedintelui Traian Băsescu. Simpla sa declaraţie trebuia să stârnească mânia Orgoliosului Victor Ponta? Nu cumva avocatul nechemat al Băsescului s-a dat singur de gol?
Şi o întrebare de final. Cu ce-a fost diferită abţinerea deputaţilor USL de la votul asupra trimiterii sau nu a PDL-istului primitiv Dan Păsat la DNA, ori sub zeghe, de perdanta părăsire a sălii la votul importantei Legi a pensiilor de către aceiaşi deputaţi PSD-PC şi PNL?
Ion Predoşanu
