Nu mai puţin de 1.316 copii din judeţul nostru au unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate. Dintre aceştia, 192 au un singur părinte susţinător şi acela pornind în căutarea unui trai mai bun peste hotare. Specialiştii Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Gorj au instituit măsuri de protecţie pentru unii dintre aceştia.
Din cauza situaţiei financiare precare, mulţi gorjeni s-au văzut nevoiţi să plece la muncă în străinătate, pentru a reuşi să asigure familiei un trai mai bun. Astfel, sute de copii au fost privaţi de dragostea şi atenţia tatălui sau a mamei, ori a amândurora. Pentru micuţi, despărţirea de un părinte sau de amândoi este suportată cu greu. Din fericire, minorii intraţi în atenţia Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Gorj beneficiază de sprijinul specialiştilor, pentru a depăşi mai uşor despărţirea de cei care le-au dat viaţă. “Numărul copiilor cu ambii părinţi plecaţi în străinătate este de 386. Copiii care au un singur părinte susţinător, dar care este plecat în străinătate sunt în număr de 192; 738 de copii au un singur părinte plecat în străinătate. Dintre aceşti copii, 619 sunt fetiţe, iar 697 sunt băieţi”, a explicat Dumitru Cotrună, director general al DGASPC Gorj.
Măsuri de protecţie
Reprezentanţii Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Gorj monitorizează familiile în care unul sau ambii părinţi au părăsit ţara în căutarea unui trai mai bun. Pentru copiii din aceste familii, specialiştii DGASPC au instituit o serie de măsuri de protecţie. Nu mai puțin de 182 de minori cu părinţi aflaţi la muncă în străinătate au fost integraţi în sistemul de protecţie instituţionalizată şi unde au fost integraţi, fie că sunt în grija asistenţilor maternali, sau se află în centre de plasament, ori au fost lăsați la rude până la gradul IV.
Specialiştii DGASPC spun că o consecinţă directă a migraţiei părinţilor este cea a privării copilului de afectivitatea parentală şi de supravegherea necesară dezvoltării normale a acestuia. În condiţiile plecării părinţilor pe perioade mai lungi şi a rămânerii copiilor în grija unor persoane care nu pot oferi sprijin emoţional şi educativ, aceste două consecinţe pot produce la rândul lor efecte negative în ceea ce priveşte sănătatea şi dezvoltarea psihică a minorului, implicarea în activităţi şcolare şi rezultatele acestora, angrenarea lor în comportamente deviante sau neconcordante cu vârsta copiilor şi supunerea la exploatare sau abuzuri de altă natură.
Minodora Sucea
