Eveniment literar de excepţie – Patriarhul poeziei Gorjului – Florian Saioc, la 84 de ani, a lansat trei cărţi de referinţă!

222

Cu o tinereţe spirituală de invidiat, Florian Saioc – la cei 84 de ani ai săi, supranumit de poetul şi criticul Vasile Ponea drept „Patriarhul poeziei romantice gorjeneşti”, a lansat ieri, trei noi volume de poezii. Evenimentul literar de excepţie a avut loc în chiar ziua împlinirii frumoasei vârste de către cel aniversat, în sala de conferinţe a Muzeului de istorie „Al. Ştefulescu” din Târgu Jiu.

SAM_1516Mulţi ani trăiască!
Moderatorul manifestării literar-culturale, poetul, eseistul, criticul şi publicistul Nicolae Dragoş a mărturisit că domnia sa i-a spus „La mulţi ani!” încă de dimineaţă, pe la ora 9, chiar acasă la sărbătorit. Ne-a amintit că aceste trei cărţi: La capătul timpului, Pe strunele Gorjului şi Ningea pe Jiu, pe Motru, pe Gilort, toata apărute la Editura MĂIASTRA, Târgu Jiu, primele două la finele lui 2014, iar cea mai recentă – Ningea pe Jiu, pe Motru, pe Gilort în 2015, fiind trei dintre cele 35 de cărţi de poeme tipărite de autor de-a lungul vieţii. Iar „La capătul timpului” nu ajungi decât prin poezie. Cum spuneam, cea mai recentă carte fiind „Ningea pe Jiu, pe Motru, pe Gilort”, iar Nicolae Dragoş a avut bucuria să le asculte, să-l admire în recitarea autorului, la acea oră matinală – 9,00! Cum nu toţi le-au citit, a propus ca poetul să recite o selecţie de poeme din cele trei cărţi.
La care prietenii din sală – poeţi, prozatori, critici ori simpli amici sau iubitori de poezie floriansaioc-sciană s-au ridicat în picioare şi au cântat împreună tradiţionalul „Mulţi ani trăiască!”

pe strunele gorjuluiMărturisire de credinţă
Venerabilul poet Florian Saioc a început prin a ne spune : „De când am venit în Gorj nu m-a mai părăsit muza. Şi crezul meu poetic este să le spun ceva oamenilor cinstit, care să-i amuze, să-i răscoale. Nu cred în poezia asta modernistă, nu cred nici în veşnicia poetului.”
Cu partea finală a afirmaţiei, să-mi fie cu iertare, nu pot fi întrutotul de acord. Mai ales că un poet de talia domniei sale va trăi cu siguranţă în veşnicie prin creaţia ce-o lasă urmaşilor. În schimb, îi dau dreptate întrutotul atunci când deplânge situaţia actuală a culturii române: „Din cauza lipsei de vocaţie a profesorilor de limba şi literatura română de azi elevii nu mai citesc nimic. Eu am avut norocul de a avea un eminent dascăl.”
Fără a reuşi să ţin pasul cu frumoasele poeme recitate, rog să-mi fie permis a transcrie măcar câteva dintre acestea.

img659Ningea pe Jiu pe Motru pe Gilort
a început deja din cer să cearnă
iar eu mă mai visez la mare-n cort
fac 84 în această iarnă –
ningea pe Jiu pe Motru pe Gilort
ningea pe Jaleş şi ningea-n câmpie
şi ştiţi de ce?
aşa că-mi place mie
de ce? de ce? explică-te, de ce?
pe Sohodol şi pe Parâng departe
se dau de-a dura sau schiază norii
pentru gorjenii mei mai scriu o carte
şi pentru draga mea gorjeancă – Tori –
o carte a iubirii şi-a ninsorii

căci iarna asta iarăşi mă inspiră
tresar la a zăpezii-atingere
de-această dată am să conjug pe liră:
înfriguratul verb a ninge – ningere prima ningere

SAM_1523Moto: a ninge ningere – în cheia
acestui verb de conjugarea a treia a ninge – vreme şi a ninge nea
a ninge – argint pe crânguri pe păduri
a ninge – cât o vrea pe barba mea
peste păşuni şi pe semănături
a ninge peste tâmpla mea fierbinte
a ninge mult pe înălţimi golaşe
a ninge peste ţarini şi morminte a ninge peste sate şi oraşe
a conjuga a ninge cu-a trăi
a ninge în trecut cu viitor
a ninge blând spre-a nu ne înrăi
a ninge ca în visul tuturor
copiilor cu jucării c-o minge
cu-n avion sau poate cu-n vapor
pe-un gură cască-l doare în faringe
fiindcă a ţipat că-afară ninge
iar mie de zăpadă-mi era dor
de ce?
aşa să vină-odată gerul
că mie nu-mi mai merge frigiderul
în schimb mi-a îngheţat caloriferul
şi senviciul cu caşcaval şi unt
de ce? aşa de-al dracului ce sunt

a VI-a ningere
(se dedică d-lui Dumitru Cinciulescu)
a ninge pe întregul meu meleag
că tu mi-eşti dragă ninge-mă cu drag
pe mine pune dune de nămeţi
că tot nu ai să poţi să mă îngheţi
iar eu din braţe n-am să te mai scap
ba sub nămete am să-mi fac de cap
în zori ai să exclami cu chip uimit:
nămetele, priveşte s-a topit
iar Jiul nostru nu e liniştit
dar el nu dă nici semne de îngheţ
să ningă cu belşug peste judeţ
să-mi sune zurgălăii-a primăvară
peste provincii ningă, peste ţară
ehei nu ştiţi cu ce-aş vrea eu să ningă
mizeria din ţară să mi-o stingă
să stingă turba crima hărmălaia
dar n-are Dumnezeu zăpadă d-aia

la capatul pamantuluiLaude şi constatări critice
Mi-e greu să redau şi măcar crâmpeie din toate gândurile rostite cu prilejul celor trei lansări de carte. De aceea îmi propun să mai revin.
Extrem de importante şi interesante au mai fost gândurile rostuite din inimă de Doamna Tori – Victoria Saioc, soţia şi Muza Poetului, apoi de Ion Popescu-Brădiceni, al cărui eseu integral îl veţi citi în Gorjeanul de mâine, apoi poetul Viorel Gârbaciu – principalul vinovat de venirea primă şi apoi definitivă a Maestrului Florian Saioc în Gorj, poetul şi eseistul Vasile Ponea, subsemnatul – Ion Predoşanu, criticul literar Ion Trancău.

Momente sublime în interpretarea artiştilor Şcolii Populare
SAM_1526Foarte adesea, artişti ai Şcolii Populare de Artă au fragmentat expunerile critice ori poetice cu intermezzo-uri muzicale. Din partea acestei excepţionale instituţii de artă a Gorjului a vorbit fostul director general prof. Viorel Gârbaciu, în vreme ce distinsa Doamnă din dreapta domniei sale – Dr. Olimpia Bratu – parcă-i dădea dreptate. Pe curând şi scuze pentru lapidaritatea acestor însemnări.
ION PREDOŞANU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here