În mod normal, la reuniunea preşedinţilor şi premierilor din ţările membre ale Uniunii Europene, în care se hotăra bugetul CE pentru perioada 2014-2020, fiind de o maximă importanţă pentru viitorul economiei României ar fi fost cazul ca ţara să fie reprezentată de primul ministru, Victor Ponta.
Din păcate, Curtea Constituţională l-a preferat pe Guvernatorul Traian Băsescu. Cel care se autolăuda că are experienţă de negociator. Recunosc, şi eu am greşit, crezându-l de bună credinţă. N-a fost să fie! După ce anul trecut preşedintele Barroso promisese că România va primi 48 de miliarde de euro pentru bugetul multianual 2014-2020. Negocierile n-au fost uşoare, în condiţiile când premierul Marii Britanii, David Cameron, dar şi cancelarul Germaniei, Angela Merkel, au solicitat scăderea contribuţiei comunitare a statelor lor. Şi s-au redus sumele cu 40 de miliarde de euro, dar culmea 9 miliarde numai de la România. Este vorba despre cea mai mare reducere dintre toate cele 27 de state. Chit că pe exerciţiul financiar 2007-2013, când România abia intrase, ni s-au oferit numai 33 de miliarde, cu promisiunea că între 2014-2020 vom primi 48 de miliarde. Iar „Marele negociator” a obţinut numai 31 de miliarde de euro! Nici nu-i pasă, întrucât din 2014 nu va mai fi preşedinte. Nici măcar ca preşedinte-surogat, cum se descrie!
Ce ne facem cu Traian Băsescu demagogul? El păcăleşte lumea nepricepută că ar fi o creştere cu 18%! Da de unde. Şi la fondurile „pe coeziune” este tot o mare scădere. La conferinţa de presă de după reuniunea de la Bruxelles, însuşi Traian Băsescu, întrebat de un jurnalist dacă nu s-a gândit să-l delege pe primul ministru Victor Ponta la negocieri, a dat un răspuns năucitor: „Un surogat de preşedinte nu ar fi obţinut mai mult pentru România!” E clar, faţă de precedenta reuniunea el n-a izbutit să crească suma nici măcar cu un euro! Iar dacă singur se etichetează drept un „preşedinte surogat” e limpede că au dreptate cei care-l consideră Guvernatorul Coloniei încă numită România. În vreme ce în ţară oameni serioşi se-ntreabă dacă nu cumva între Traian Băsescu, ajutat la referendum de premierul ungar Viktor Orban, şi oaspetele lui, în repetate rânduri, la câte o palincuţă prin Covasna şi Harghita, „n-ar exista un troc?” răspunsurile le poate da singur. În ciuda tensiunilor create între România şi Ungaria din pricina steagurilor aşa-zisulşui Ţinut Secuiesc, dar mai ales a declaraţiilor iredentiste ale ambasadorului Ungariei la Bucureşti, Traian Băsescu râdea de mama focului în faţa amicului său Viktor Orban. Mă rog, la o întrebare vizavi de râsul lui, Guvernatorul Traian Băsescu a avut tupeul să răspundă: „Râdeam eu, dar îi spuneam lui Orban… uşor, uşor cu pianul pe scări!” Ca să vedeţi, ce-o fi fost de râs? Şi mai ales cine reprezintă România la nivelul politicii externe, că de obligaţiile sale din Constituţie, ale „preşedintelui-surogat”, gen Traian Băsescu, privind apărarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale nici nu poate fi vorba!
Ion Predoşanu
