Eroi uitați în glia țării

1301

Sâmbătă, 12 octombrie 2019 a avut loc la Târgu-Jiu, un complex de manifestări evocatoare consacrate celor 103 ani trecuți de la „Luptele de la Podul Jiului”, acel moment istoric crucial, prin organizarea unei manifestări evocatoare, care a avut ca punct central reconstituirea istorico-militară a unor scene de luptă purtate de târgujieni la 14 octombrie 1916 pentru respingerea atacatorului german care a încercat să intre în orașul Târgu-Jiu, dinspre vest, pe podul de peste râul Jiu.
Atunci, la Podul Jiului când populația civilă a orașului, alături de cercetași și de polițiști, a reușit să stopeze o primă încercare a trupelor Diviziei a XI-a bavareze de a ocupa orașul Târgu-Jiu „a fost unul dintre cele mai mari și înălțătoare tablouri ale neamului, copii între moșnegi amestecați cu câțiva țărani și civili, iar lângă ei, imediat în spatele lor, mai multe femei venite și ele să ajute, pansând pe răniți, cărând munițiuni soldaților până pe linia de luptă sau încurajând pe luptători” – afirma generalul Gheorghe Găvănescu, în cartea document „Războiul nostru pentru întregirea neamului”. „Bătălia de la Podul Jiului” așa cum a rămas în istorie acel eveniment constituie un moment de referință al luptelor de apărare a țării desfășurate în timpul Războiului pentru Reîntregirea Neamului, motiv pentru care, nu numai în Anul Centenar al Marii Uniri, este necesar ca sacrificiile umane și materiale îndurate de către gorjeni în acea perioadă, precum și în timpul ocupației militare a Puterilor Centrale în Oltenia, să fie readuse în atenția publicului.
Anul acesta, au fost prezente la aceste manifestări evocatoare următoarele asociații ostășești: „Tradiții Ostășești”, „6 Dorobanți”, „Floare de Colț” și „Tomis”.
Un eveniment cu totul deosebit a avut loc în Cimitirul de Onoare din Târgu-Jiu. Sâmbătă după amiază, în prezența Asociației „Tradiții Ostășești”, Asociației cultural-istorice „Dumitru și Maria Pleniceanu”, Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria”- Filiala Județului Gorj și a Grupului Civic Național pentru Cinstirea Eroilor a avut loc lansarea cărții „Eroi uitați în glia țării”, avându-i ca autori pe prof. drd. Andrei Popete Pătrașcu și Liviu Burcea. Cartea se referă la ocupația germană și austro-ungară a orașului Târgu Jiu în timpul Primului Război Mondial și la Organizarea unui Cimitir al Eroilor în acest oraș. În mesajul transmis de către cei doi autori s-au menționat următoarele:
„Târgu Jiul s-a numărat printre primele orașe românești ocupate de către armatele germane și austro-ungare în timpul Primului Război Mondial, alături de alte localitățile gorjene care au suferit, începând cu prima jumătate a lunii noiembrie 1916, o ocupație dură timp de doi ani, cu multe privațiuni, lipsuri, rechiziții de alimente și materiale, cenzură, obligația de a-i încartirui pe soldații și ofițerii armatelor Puterilor Centrale.
Așa numitul Wirtschaftsstaab (Stat-major economic) al administrației militare germane, aflat sub comanda colonelului Richard Hentsch, a stabilit un sistem de rechiziții de mare amploare a teritoriului ocupat, Târgu Jiul aflându-se în zona militară de exploatare nr. 3. Alături de Gorj, mai făceau parte județele Dolj și Mehedinți.
Printre măsurile luate de armata germană după ocuparea Târgu Jiului, s-a aflat și aducerea aici a trupurilor soldaților germani și austro-ungari căzuți în luptele de la Jiu. „Pe o circumferință de 20 km, – se arată în lucrarea Kriegergraber in Romania (Morminte de eroi în România), scrisă în anul 1931 de inginerul german Karl Stauss, reprezentantul pentru România al Societății Mormintelor Eroilor Germani – se găseau în cele mai multe localități (din Gorj – n.n.), câmpuri cu gropi provenite în urma luptelor din noiembrie 1916, pe timpul străpungerii de către trupele aliate a Pasului Surduc-Vulcan.
Organizarea Cimitirului Eroilor germani și austro-ungari de la Târgu-Jiu începând cu anul 1917 a aparținut Comandaturii de Etapă nr. 264, condusă de maiorul german R. Sauer, în timp ce amenajarea a revenit, conform proiectului, arhitecților Lange și Fuerhan, după modelul Cimitirului Ohlsdorfr din Hamburg, socotit la acea vreme unul dintre cele mai frumoase cimitire dedicate eroilor, din Europa.
Inaugurarea Cimitirului de Onoare de la Târgu-Jiu s-a realizat în toamna anului 1918, la o săptămână după plecarea trupelor germane, în ziua de 17 noiembrie. Ulterior acestei date, aici au fost depuse și osemintele altor câteva sute de eroi români, dar și străini, aduși din gropile izolate din apropiere.
Cercetările noastre în arhiva de la Târgu-Jiu, ne-au condus, în urmă cu mai mulți ani, la identificarea unui „Registru pentru cimitirul de război”, în care se găsesc înregistrate numele a 1.113 eroi germani, români și austro-ungari, înmormântați la Târgu-Jiu. În dreptul fiecărui nume fiind menționate: parcela, numărul mormântului, data morții și unitatea militară din care făceau parte.
În ianuarie 1921, Revista „Cultul Eroilor Noștri” publica o informare a Societății „Cultul Eroilor” care, „pe baza actelor oficiale, a întocmit statistica morților pe județe și regiuni, ce sunt identificați și neidentificați, spre cunoștința celor interesați de rezultatele statisticei numerice din Oltenia”.
În Gorj existau 6 cimitire militare, 18 cimitire comunale și 606 morminte izolate, care adăposteau: 274 eroi români identificați, patru eroi germani identi-ficați, 1.001 eroi români neidentificați, 746 eroi germani neidentificați, 1 erou rus neidentificat, 55 de austrieci, 1 erou ungur și 656 eroi necunoscuți.
Conform cifrelor, 2.738 de eroi știuți sau neștiuți, învingători sau învinși, se odihneau în pământul Gorjului, așezându-l pe harta României eroice.
În anul 1922, în paginile aceleiași publicații, se arăta că „un cimitir de Eroi, model, e și acel de la Târgu-Jiu, înființat de trupele de ocupațiune, iar astăzi îngrijit de „Societatea Mormintele Eroilor”, filiala Tg. Jiu și care ne-a trimis o fotografie, al cărui clișeu îl redăm în corpul acestui număr, ca imbold, ca să se caute că cimitirele Eroilor morți pentru Patrie, să fie pe cât de estetice, pe atât de îngrijite și de înfrumusețate. Numai ajungând la această îndeplinire a misiunii filialelor noastre, putem spune că în adevăr ne dăm seama de cinstea ce se cuvine celora care s-au jertfit pentru Mărirea Patriei.
Începând cu anul 1924, o mare parte din osemintele acestor eroi au fost dezgropate și aduse în Cimitirul de Onoare din Târgu-Jiu, astfel încât în anul 1929, la 30 ianuarie, când Herbert Honegen, fost membru al Secției de administrație al Etapei 264 și maiorul R. Sauer, fostul comandant al acesteia, solicitau informații despre starea Cimitirului de la Târgu Jiu, aici își dormeau somnul de veci 1.618 soldați, dintre care 727 germani, 836 români și 55 austrieci și unguri. Primăria orașului Târgu-Jiu răspundea la 20 februarie că acesta „se găsește într-o stare foarte bună, fiind îngrijit de Societatea «Mormintele Eroilor» anume creată prin lege în acest scop”.
În lucrarea „Kriegergraber in Romania” („Morminte de eroi în România”), la prezentarea cimitirului eroilor din Târgu-Jiu se arată: „Larga alee principală, pietruită complet, conduce spre un loc liber, umbrit de tei pe care îl înconjoară molizi. În mijloc se ridică o cruce mare de piatră în care este dăltuit epigraful: «Călătorule, care ți-e dor încă să vezi soarele, salută-ne patria pe care noi credincioșii am iubit-o mai mult decât viața»”.
În toamna anului 1928, în Cimitirul Eroilor de la Târgu Jiu, era înmormântat cu onoruri militare Ioan Culcer, generalul de divizie pe care istoria l-a nedreptățit, dar care acum își veghea eroii de la Jiu.
La sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, în Cimitirul de Onoare de la Târgu-Jiu a fost ridicat un Mausoleu întru „gloria eroilor sovietici”. În fața mausoleului, înconjurate de un zid de piatră, se află așezate pe trei rânduri, 42 semne de căpătâi.
După 1989, trupurile altor doi eroi martiri, morți în timpul evenimentelor din decembrie 1989, au fost depuse în cimitirul de la Târgu Jiu: Lt. col. post-mortem Dumitru Petrescu, ucis în luptele de apărare a Academiei din București, la 24 decembrie 1989 și sublt. post-mortem Cristian Oancea, căzut la datorie în ziua de 23 decembrie 1989, la Sibiu.
Documentele de arhivă ne oferă informații prețioase despre eroii români și străini înhumați la Târgu-Jiu. Pentru a le păstra vie memorie, redăm în acest volum, numele tuturor eroilor, din Registrul păstrat în fondurile Serviciului Județean al Arhivelor Naționale Gorj. Pe oasele lor odihnește astăzi pământul Gorjului.”
În continuare, domnul profesor Grigore Haidău a prezentat cartea „Demnitate și eroism românesc” scrisă de Ana-Daria Ionescu Haidău dedicată Eroului Martir Cătălin Haidău.
Eroii au fost, sunt și vor rămâne piatra de temelie a comunității. Ei, eroii și istoria tăcută a jertfei lor sunt acele repere de care astăzi mai mult decât oricând avem nevoie.
La final, cei prezenți la eveniment au dat onorul generalului Ioan Culcer și eroilor înhumați în Cimitirul de Onoare din Târgu-Jiu. Delegația Filialei Gorj Cultul Eroilor „Regina Maria” a fost alcătuită din: Lt. col. (r.) Gheorghe Bușe, Lt. col. (r.) Ovidiu-Gabriel Ghindă și Lavinia Ghindă, Grigore Haidău, Viorica și Vasile Ionescu. Biroul Executiv Județean Gorj al Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria” aduce călduroase mulțumiri celor doi autori pentru realizarea acestei lucrări istorice despre Cimitirul de Onoare din Târgu-Jiu, iar eroilor înhumați aici un pios omagiu și recunoștință eternă.
Lt. col. (r.) Gheorghe Bușe, secretarul executiv A.N.C.E.R.M. Gorj

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here