Primele date referitoare la Jiu (bineînţeles în vechea sa denumire) se pot găsi în vechile însemnări greceşti dinaintea erei noastre. Acestea se datorează activităţilor negustorilor fiind consemnate şi de istoricii vremii.
Cele mai numeroase însemnări referitoare la afluenţii de pe stânga Dunării au rămas de la Herodot şi reprezintă mărturii de mare valoare istorică. Acestea se referă la afluenţii Dunării de la Jiu până la vărsarea sa în Marea Neagră. Date şi însemnări privind hidronimicile râurilor din Oltenia apar mai târziu în timpul ocupaţiei romane (primele secole ale erei noastre) şi se referă la Rhabon(Jiu) şi Alutus(Olt).
Strabon şi a sa lucrare Geographica
Date extrem de preţioase despre ţinutul şi râurile Olteniei au rămas şi de la istoricul Strabon în a sa lucrare Geographica unde se fac ample referiri şi asupra rezultatelor cartografice ale Imperiului Roman. În sec II e.n. Pliniu cel Batrîn în lucrarea sa Naturalis Istoria face preţioase însemnări asupra principalelor cursuri de apă cunoscute printre care şi asupra Jiului.
Primul document în care este schiţat cursul Jiului pe atunci numit Rhabon aparţine lui Claudius Ptolomeus din Alexandria (anul 150 e.n). Prima hartă în care râul figurează sub denumirea actuală este cea a stolnicului Cantacuzino executată în anul 1700 la Padua. Pe aceasta râul Jiu are o reprezentare cartografică asemănătoare cu cea de astăzi. O altă hartă importantă în care este figurat Jiul şi alte râuri din Oltenia este cea întocmită de austriacul Schwartz în timpul ocupaţiei Olteniei de către austrieci şi denumită Tabula Valachie Cisaluzane (1724).
Militarii austrieci şi ruşi cartografiază cursul Jiului
În cursul secolelor 18 şi 19 mai apar o serie de hărţi întocmite de militarii austrieci şi ruşi în care reţeaua hidrografică a Olteniei este destul de bine conturată.
Valorificând toate aceste date în anul 1865 sub conducerea lui Gh. Asachi apare primul atlas geografic al ţării în care cursul Jiului este figurat cu mare precizie.
Alte informaţii destul de valoroase ne-au rămas şi de la ing. C. Chiru care în sec. 19 a întocmit mai multe proiecte privind regularizarea unor râuri din sudul ţării (printre care şi Jiul) şi a susţinut chiar un proiect privind legea apelor.
Primele utilizări ale denumirilor Gorj şi Dolj
Despre importanţa Jiului în istoria şi organizarea economico-socială a Olteniei ne putem da seama chiar din atribuirea numelui sau unităţilor administrative pe care le străbate.
Astfel într-o scrisoare adresată contelui Marsigli stolnicul Cantacuzino folosea denumirile de Ghiul de Sus pentru Gorj şi Ghiul de Jos pentru Dolj. Alexandru Ştefulescu în anul 1904 explica denumirile celor două judeţe olteneşti. Jiul de Sus s-a numit Gorj de la cuvintele gora-munte sau goria-sus, în timp ce Jiul de Jos s-a numit Dolj după cuvintele doli-jos şi jil-Jiu.
Totuşi există o enigmă
Şi în alte documente se consemnează denumirile atribuite în timp celor două judeţe Gorjul (de la Gorni Zil adică Jiul Superior) iar Doljul (de la Dolini Zil adică Jiul Inferior). Totuşi şi în ziua de azi continuă să rămână o enigmă denumirea antică a acestui râu, aşa cum constituie încă o enigmă pentru toponimişti denumirile altor râuri din această parte a ţării (cum ar fi Gilort). Va urma
Mugurel Petrescu
