– Rep. Neiculiţă Costache, astăzi e ziua dumitale de naştere în Împărăţia cerurilor, în lumea cea fără de-ntristare şi suspin!
– CB: ,,Moartea este cea mai mare tristeţe pentru toţi”!
– Rep. Şi crezi că suferi acum doar pentru acest lucru?
– CB: ,,Cred că suferinţele întăresc pe om şi sunt mai necesare decât orice plăceri pentru formarea unui caracter”!
– Rep. Încerc să înţeleg destul de bine ceea ce vrei să spui, dar, aş vrea să te întreb, fiindcă plecaşi în altă lume, care este relaţia artistului cu lumea aceasta pământească, în care trăim cu toţi şi avem zi de zi atât de multe şi nebănuite probleme spinoase?
– CB: ,,Când lucrez, se pare că un Absolut se exprimă prin mine, eu, ca persoană nu mai contez! Aceasta este relaţia artistului cu lumea”!
– Rep. E grea munca aceasta pe care ai făcut-o într-o lume trecătoare şi bântuită de fantome, în care ai căutat să dai o întruchipare veşniciei prin operele pe care le-ai creat?
– CB: ,,Nu munca în sine este grea, ci să-ţi menţii condiţia în a o face”!
– Rep. În toată lumea eşti numit «părintele sculpturii moderne», un deschizător de drumuri noi în artă, ce părere ai?
– CB: ,,Arta nu e nici modernă, nici veche, este artă”!
– Rep. Dar, vorbeşti despre o artă în care contează doar creaţia, momentul sublim al actului creator sau mai contează şi altceva…?
– CB: ,,În artă, ceea ce contează este bucuria. Nu e nevoie să înţelegi. Eşti fericit că vezi? Ajunge!”!
,,Nu se poate lua un produs al vreunei religii drept artă cu valoare universală”!
– Rep. Cum priveşti legătura dintre arta populară şi arta religioasă?
– CB: ,,În afară de arta populară neconştientă (ceea ce am putea numi arta folclorică), în afară de ceea ce au făcut câteva persoane din loc în loc, artele n-au existat niciodată de sine stătător. Ele au fost întotdeauna apanajul religiilor”!
– Rep. Ai anumite reticenţe în ceea ce priveşte arta religioasă?
– CB: ,,De fiecare dată când privim arta religioasă, vedem că au fost create la un moment dat lucruri foarte frumoae, urmând inevitabil însă şi decadenţa”!
– Rep. Înaintea matale au fost artişi renumiţi, mari creatori de artă religioasă, sculptori şi pictori dăruiţi de Dumnezeu, care sunt consideraţi creatorii unor opere cu valoare universală!
– CB: ,,Nu se poate lua un produs al vreunei religii drept artă cu valoare universală. Apa este întotdeauna apă. Totuşi, de fiecare dată are o calitate diferită, alcaliu, fier, sulf. Trebuie să găsim sursa de apă pură, ca astfel toţi să poată bea”!
– Rep. Atunci când ai fost în America, unele persoane te-au suspectat că te-ai situat pe alte coordonate ale zborului spre o viaţă mai bogată şi mai comodă, iar, în felul acesta, ai părăsit universul inconfundabil al artei europene, detaşându-te de felul europenilor de a judeca oamenii şi munca pentru pricopseală!
– CB: ,,N-am venit în America să fac avere, cum au crezut unii oameni de treabă”!
– Rep. Pe vreema aceea, cred că te fascina America, aşa cum şi astăzi îi mai tentează pe mulţi europeni şi pe unii români de-ai noştri, dar, democraţia americană cam scârţâie, sunt multe lucruri care privesc nefirescul în viaţa societăţii americane!
– CB: ,,America este ţara basmelor cu zâne, iar, zâna lor o reprezintă banii”!
– Rep. Ce frumnos şi curat o spui, neiculiţă Costache!
– CB: ,,Zâna nastră era o prinţesă cu un prinţ care nu făceau nimic. De aceea, nu mai sunt de găsit”!
– Rep. Cum vezi America zilelor noastre, la aproape două secole şi jumătate de la cucerirea independenţei SUA?
– CB: ,,America progresează. Ea a început prin necesitate”!
– Rep. Spre deosebire de Europa care…
– CB: ,,Europa a început prin lux, ceea ce împiedică progresul”!
– Rep. Totuşi, nu înţeleg prea bine, când mă refer la ceea ce te-a atras ca un magnet spre America!
– CB: ,,În lipsa Americii, aş fi murit de foame”!
– Rep. Acum, când eşti în Raiul ceresc, îţi place să vorbim atât de mult despre America?
– CB: ,,Fără americani, n-aş fi fost în stare să fac toate acestea şi nici măcar să exist”!
– Rep. Mă impresionezi şi mă surprinzi, totodată, cu impresiile matale despre America!
– CB: ,,Când m-am apropiat de New-York cu vaporul, am avut impresia că-mi văd atelierul la scară mare. N-aş fi putut construi oraşul mai bine. Toate clădirile arată ca aceste blocuri. Este foarte frumos”!
,,Am găsit America în avans faţă de restul lumii”!
– Rep. Da, cred că e vorba mai mult de o arhitectură modernă!
– CB: ,,Am găsit America în avans faţă de restul lumii. Arhitectura New-York-ului, cu ai săi mari zgârie-nori, îmi dă senzaţia unei noi şi măreţe arte poetice. «Grand Central Terminal» mi se pare unul dintre cele mai frumoase specimene de arhitectură modernă”!
– Rep. Ei, Doamne, e un stil arhitectonic presărat cu multe decoraţiuni care atrag atenţia şi care fascinează ochiul privitorului!
– CB: ,,Decoraţiunile sale variate mi-au făcut mare plăcere, de parcă le-aş fi făcut eu însumi, deşi unele îmi amintesc de o ţărancă ce-şi pune pe cap un coş cu zarzavaturi ca să fie frumoasă”!
– Rep. Chiar ţii cu tot dinadinsul ca să vorbim atât de mult despre America, despre statuile şi muzeele sale, tocmai astăzi, când e ziua înălţării tale la ceruri?
– CB: ,,Statuile pe care de obicei le întâlneşti în pieţele şi parcurile din orice oraş, şi care ticsesc şi muzeele, sunt foarte greoaie şi triste, dar aici, la New-York, le poţi vedea aspectul ridicol. Statuile din pieţe şi parcuri n-au absolut nimic de-a face cu fundalul arhitectural şi mi se par a fi trântite pe ziduri”!
– Rep. Ce să zic, iată şi un aspect critic, printre multe altele care te-au fascinat, aşa că vreau să ştiu, dacă se poate face şi altfel, pentru a crea o imagine mai plăcută!
– CB: ,,Pentru a se crea armonia adecvată, ar trebui să fie îndepărtate sau să se distrugă clădirile”!
– Rep. De acolo, din cerul înalt şi înstelat de Dumnezeu, hai să lăsăm departe America şi să aruncăm o scurtă privire în India, eşti de acord?
– CB: ,,Ah India! Mă simt în India ca la mine acasă…”!
– Rep. Nene Costache, dar, ce admiri în India?
– CB: ,,Ceea ce admir în India este vitalitatea enormă, vitalitatea copleşitoare, obişnuită negrilor şi asiaticilor…”!
– Rep. Şi ce-ai mai găsit în această ţară, cât un continent?
– CB: ,,În India, am găsit înţelepciunea mea păstrată sub ploile Occidentului şi stupidităţilor Parisului: la paix et la joie…Am găsit în India demnitate fără trufie şi amabilitate fără slugărnicie”.
(VA URMA)
Profesor dr. Vasile GOGONEA
