Educaţia…şi Lecţia de viaţă! – Interviu cu domnul dr. ing. Cătălin PEPTAN, Directorul Institului de Politici Publice, Administraţie şi Ştiinţele Educaţiei (IPPASE), al Universităţii «CONSTANTIN BRÂNCUŞI» din TÂRGU-JIU – ,,Traficul și consumul ilicit de droguri, cunoscute și sub denumirea de «narcotrafic», reprezintă una dintre cele mai severe amenințări societale contemporane”!

1030

-Rep. Domnule director, cred că sunt multe probleme grave cu care se confruntă societatea actuală, inclusiv societatea românească, dar, una dintre cele mai acute şi mai îngrijorătoare cred că e problema traficului și a consumului ilicit de droguri, un fenomen cu multe repercusiuni asupra societății post-pandemie!
-C.P. Așa este și mă bucur că lansați în spațiul public un asemenea subiect, deoarece traficul și consumul ilicit de droguri definesc o dimensiune a criminalității organizate transfrontaliere, despre care unii înalți oficiali Europol susțineau recent, că reprezintă cea mai periculoasă ameninţare la adresa securităţii continentului european, depăşind chiar și pericolul terorismului sau al migraţiei ilegale! De altfel, grupările de crimă organizată au devenit mai «specializate» și mai interconectate, iar activitățile acestora tind să se concentreze în anumite areale geografice specifice, România nefiind exclusă, deocamdată!
-Rep. Ca să nu mai spunem că totul se leagă şi de alte fenomene, cum ar fi corupţia, despre care vă propun să vorbim cât mai mult în viitor!
-C.P. Într-adevăr, traficul și consumul ilicit de droguri, cunoscute și sub denumirea de «narcotrafic», reprezintă una dintre cele mai severe amenințări societale contemporane în plan global, întrucât, pe lângă efectele negative produse asupra sănătății «consumatorilor», duce şi la creșterea economiei subterane, la slăbirea statului de drept, facilitând corupția, veniturile obținute din traficul de droguri alimentând şi alte forme ale criminalității transfrontaliere, în asemenea circumstanțe, vorbindu-se chiar despre «narcoterorism», care…
-Rep. Mă scuzaţi că vă întrerup, dar, aş dori să aflu, care sunt, în opinia dumneavoastră, factorii care favorizează amplificarea traficul ilegal și consumul de droguri la noi în țară?
-C.P. Sunt mulți factori favorizanți, iar, poziția geografică a României la interferenţa rutelor tradiționale în privinţa transportului drogurilor și faptul că, din anul 2007, teritoriul nostru național constituie granița de est a Uniunii Europene, favorizează creșterea fluxului de migranți spre statele vest-europene, România fiind, în acest fel, o țară de tranzit, prin pătrunderea în țara noastră a persoanelor cu astfel de preocupări.
-Rep. E nevoie de o atenţie sporită a poliţiei la frontieră sau se înmulţesc «atenţiile» traficanţilor faţă de cei care controlează?
-C.P. Răspunsul meu porneşte de la creșterea masivă, în ultimii ani, a traficului comercial prin punctele de frontier şi scăderea timpilor de control ce facilitează intrarea pe teritoriul național a unor cantități importante de droguri, sub diverse forme de disimulare. Aşa cum aţi subliniat, nu în ultimul rând, acest fapt este favorizat, din păcate, și de implicarea în fapte de corupție a unor funcționari ai instituțiilor de control la frontieră, astfel de situații fiind intens mediatizate în spațiul public!
-Rep. Putem vorbi despre rețele transnaționale implicate în traficul de droguri, care operează pe teritoriul României?
-C.P. Domnule profesor, cred că România aparține unei lumi interconectate la nivel planetar, iar, fenomenul globalizării, pe care-l considerăm principalul «arhitect» al agendei de securitate internațională, a favorizat operarea și constituirea pe teritoriul țării noastre a unor organizații și filiere ale crimei organizate transfrontaliere, implicate în traficul de droguri! Sunt cele de sorginte italiană, turcă, arabă, sârbă, ungaro-ucraineană și chiar sud-americană, fiecare cu caracteristici proprii de operare în anumite zone geografice. E bine ca ele să fie cunoscute de către instituțiile naționale abilitate a preveni și a combate fenomenul, mai ales că se cooperează la nivel internațional cu instituții similare pentru cunoașterea preocupărilor acestor organizații sau filiere, iar, numai în acest fel, poate fi gestionată problematica!
-Rep. Domnule director, dacă cititorii ar dori să afle, cum sunt introduse aceste droguri în țară, ce le puteți spune?
-C.P. Corupţia, bat-o vina, dar, să ştiţi că sunt şi alte metode pentru disimularea stupefiantelor pe timpul transportului, în vederea introducerii în țară, ele ținând şi de ingeniozitatea traficanților, de cantitatea și de tipurile de droguri traficate (cocaină, heroină, hașiș, canabis, opium sau alte noi substanțe psihoactive), pentru că sunt folosite mijloace de transport auto, feroviare, maritime, aeronautice, în această ultimă categorie incluzând și dronele, utilizate în ultima vreme!
-Rep. Oare, sunt mai «ingenioşi» traficanţii, decât poliţia de frontieră, sau unii dintre poliţişti se află în fruntea clanurilor de interlopi?
-C.P. Vă rog să vă aduceți aminte mult mediatizatul caz, din luna martie 2019, când autoritățile române au descoperit aproape o tonă de cocaină în interiorul unei ambarcațiuni la țărmul Mării Negre, în localitatea «Sfântu Gheorghe», un caz tipic de introducere în țară a unor astfel de substanțe. Mai aproape de zilele noastre, în luna mai, 2021, printr-o acțiune partenerială a fost confiscată în portul Constanța, cantitatea record de 1,4 tone de heroină (a doua cea mai mare captură de heroină din Uniunea Europeană din ultimii ani) disimulată în mărfuri transportate containerizat pe cale maritimă și rutieră. Și exemplele, din păcate, pot continua…
-Rep. Domnule director, o parte dintre aceste droguri ajung la noi în țară și sunt descoperite în rândul copiilor, al elevilor de şcoală şi al studenţilor, de aceea, trebuie explicat un astfel de comportament din partea acestor tineri!
-C.P. În primul rând, lipsa de educație a tinerilor, accentuată în ultimii ani, mai ales în contextul apariției pandemiei actuale, când o bună parte dintre activitățile didactice au fost mutate în spațiul virtual. Pe de altă parte, slăbirea preocupărilor părinților de a-și supraveghea copiii, precum și lipsa de responsabilitate și implicare a unora dintre părinți în actul educațional, ca să nu mai vorbim despre lipsa unor programe serioase de prevenire a consumului de droguri în instituţiile de învăţământ, iar, nu în ultimă instanţă, cred că sub presiunea anturajului, unii tineri acceptă drogul din curiozitate, ca să devină apoi consumatori și dependenți de astfel de substanțe.
-Rep. Cu alte cuvinte, educaţia face totul sau aproape totul!
-C.P. Continuând pe aceeași linie a educației, absenteismul școlar, manifestat cu pregnanţă în școala românească, determină o parte a tinerilor să se implice în anturaje riscante, acesta fiind un prim pas către consumul de droguri, aşa cum am spus, pentru că în baruri, discoteci, locuri de distracție, unele dintre acestea aflându-se chiar în vecinătatea unităților de învățământ sau în campusurile universitare, asociate cu experiența relativ redusă a autorităților noastre naționale și a societății civile în interacțiunea cu acest fenomen apărut în România după anul 1990, a generat incoerență în abordarea problematicii şi nu a condus la conștientizarea gravității consumului de droguri, la combaterea eficientă a acestui fenomen!
-Rep. Care sunt cauzele care agravează fenomenul consumului de droguri?
-C.P. Sunt multe cauze, dar, mai grav, mi se pare faptul că la nivelul societății românești, în ultimii ani, s-au manifestat preocupări ale rețelelor criminale de a penetra și de a compromite, inclusiv instituții ale statului, abilitate în combaterea acestui fenomen, prin punerea în dependență a unora dintre funcționarii acestora! (sic!). Din păcate, inclusiv unii dintre aceștia sunt consumatori de droguri şi la fel de grav este și faptul că anumiți reprezentanți ai rețelelor amintite anterior, speculând unele situații de anxietate şi depresie la nivelul adolescenților, atrag în rândurile lor și pun în dependență adolescenți proveniți din sfere înalte ale societății, urmărind șantajarea părinților acestora și penetrarea structurilor statului român, pentru a-și promova propriile interese!
-Rep. Domnule director, ce ne puteţi spune despre apariţia unor informaţii care evidențiază gradul ridicat de pericol al unor noi substanțe psiho-active, ce pot fi procurate mult mai ușor?
-C.P. Spre deosebire de comercializarea drogurilor clasice (heroina, cocaina), produse în zone geografice îndepărtate de pe continentul asiatic sau sud-american, comercializarea noile substanțe psiho-active (amfetamine, metamfetamine, ecstasy), nu mai cunoaște constrângeri geografice, fiind ușor accesibile, prețurile scăzute făcându-le disponibile și atractive, dar, mulţi dintre consumatori, nu conștientizează potențialul letal al acestor substanțe și riscurile uriașe la care se supun, mai ales că la nivel internațional nu avem suficiente informații publice disponibile care să releve efectele produse și modalitățile optime de contracarare! Noile substanțe psiho-active proliferează la o scară fără precedent ceea ce impune acțiuni concertate din partea specialiștilor din domeniul medical și a instituțiilor abilitate să combată fenomenul în toată complexitatea lui şi cu specificului fiecărui grup de consumatori.
-Rep. Cum explicaţi, legalizarea utilizării în scop medical a unor substanțe pe care cetățenii le încadrează în categoria drogurilor?
-C.P. Prin faptul că ultimii ani au fost marcați de controverse la nivel internațional cu privire la oportunitatea legalizării consumului de «droguri ușoare», când am văzut în spațiul public autohton discuții aprinse pe tema legalizării utilizării canabisului în scop medical în România. Nu o să mă pronunț pe această temă, întrucât nu sunt cunoscător al problematicii medicale, dar, afirm că dacă experții în domeniul medical consideră benefic un asemenea demers, atunci, el trebuie făcut cu multă responsabilitate și cu un control strict al utilizării substanțelor folosite!
-Rep. Unele țări, chiar au introdus legislative mai permisive cu privire la comercializarea și utilizarea de droguri!
-C.P. Da, anumite state au adoptat, de câțiva ani, măsuri legislative mai permisive cu privire la comercializarea și utilizarea de droguri, arhicunoscut fiind cazul Olandei, prima țară occidentală care a relaxat legislația anti-drog și a permis vânzarea și consumul de droguri ușoare, dar, în opinia mea, o astfel de decizie a generat efecte aproape dezastroase, deoarece, pe lângă creșterea fulminantă, incontrolabilă, a consumul de droguri, Olanda a devenit cel mai mare producător de ecstasy și una dintre principalele puncte de intrare a drogurilor tradiționale pe continentul european. Și pentru că ne place să ne raportăm deseori la SUA, considerat etalon al democrației și al respectării drepturilor omului, vă spun că și aici lucrurile sunt îngrijorătoare în ceea ce privește consumul de droguri, mai cu seamă după anul 2016, când au fost adoptate anumite modificări legislative care au permis legalizarea canabisului în scopuri recreaționale în mai multe state, iar, statisticile evidențiază creșterea alarmantă a consumului de canabis în rândul populației adulte, diminuându-se în percepția multor persoane riscurile generate de consumul de droguri!
-Rep. În finalul dialogului nostru, cred că orice persoană va conștientiza pericolul la nivel societal al traficului ilegal și al consumului de astfel de substanțe, de aceea, v-aş ruga să prezentaţi şi măsurile care se impun pentru contracararea acestor practici?
-C.P. Domnule profesor, m-aş reveri, în primul rând la educația tinerilor, pentru că, în opinia mea, de la deficitul de educație se trag multe neajunsuri cu care societatea românească se confruntă în prezent! (sic!). Cred că sunt necesare proiecte de prevenție a consumului de droguri în familie, în școli și în comunități, şi cred că familia trebuie atrasă în mai mare măsură la procesul educativ desfășurat de școală, prin folosirea unor metode ingenioase care să contribuie la înlăturarea vulnerabilităților individuale ale tinerilor, mai ales acum, în perioada pandemiei! Se impune perceperea corectă a riscurilor generate de consumul de droguri asupra sănătății individului, a traficului ilegal asupra ceea ce putem numi sănătatea societății, vizând atitudini și comportamente individuale sau instituționale, iar, statul are obligația de a asigura intervenția socială, prin prin instituțiile responsabile să abordeze cu mai mult curaj lupta împotriva acestui fenomen care a devenit un adevărat flagel al societăţii în care trăim!
Profesor dr. Vasile GOGONEA

P.S. Domnul Cătălin Peptan este licențiat în inginerie și în drept juridic, absolvent al studiilor postuniversitare în domeniul managementului securității naționale și deține titlul de doctor în științe tehnice, având o bogată experiență la nivel de top management în instituții de intelligence. În prezent este cadru didactic asociat al Universității «CONSTANTIN BRÂNCUŞI» din TÂRGU-JIU și al Universității de VEST din TIMIŞOARA, unde predă cursuri circumscrise Studiilor de Securitate și Intelligence.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here