“Femeia frumoasă place ochiului, femeia blândă place inimii. Prima este o adevărată bijuterie, dar a doua este o adevărată comoară” (Napoleon Bonaparte)
În pragul anotimpului primăverii, Femeia se arată a fi mereu ea însăşi primăvara vieții, mirajul anotimpului care reușește să topească într-o singură culoare toate nuanțele celor patru vârste existenţiale ale omului, copilă micuţă şi cuminte, tânără şcolăriţă sau studentă silitoare, mămică grijulie şi mereu îndatoritoare în faţa provocărilor vieţii, pentru a fi, după aceea, şi o bunică ce simte copleşitoarea dragoste faţă de nepoţei, zâna zorilor şi mireasa înţelepciunii sufletului fiecăruia dintre noi! Eterna femeie, prin însăşi natura sa, constituie simbolul nașterii vieţii și al morții în existenţa pământească. O asemenea fiinţă minunată a fost creată de către divinitate într-un raport al deplinei egalităţi cu bărbatul, dar, dincolo de vremurile tenebroase şi ostile, când era catalogată a fi inferioară atribuțiilor bărbatului, s-a dovedit cu prisosinţă că o asemenea fiinţă plină de gingăşie şi de sensibilitate, există, pur şi simplu, ca să dea naștere și să facă să renască viața aceasta, să șteargă cu grijă lacrimile copiilor, să aline cu glas mângâietor suferința și durerile oamenilor, ale răniţilor pe câmpurile de luptă, să îngrijească suferinţa bătrânilor, să iubească și să trudească până când poate să-și împletească în deplinătate cuibul pe care şi l-a dorit sub streașina propiei case.
Femeia este cea mai frumoasă și mai specială creatură a Lui Dumnezeu
Dintotdeauna şi pentru totdeauna, Femeia întruchipează finețea și puterea într-o singură ființă nedesluşită şi inconfundabilă! Ea este acea persoană și acel sceptru care conduce lumea din spatele bărbaţilor care se consideră mai puternici, dar, în esenţă, Femeia reprezintă acea frumusețe divină pe care Dumnezeu a creat-o din pământul Binevoirii Sale, pentru a da naștere blândeții, purității, dragostei și iubirii aproapelui. Şi pentru că suntem înaintea Duminicii «Izgonirii lui Adam din Rai», să luăm aminte că atât de înţelept și sfânt, mereu Sfântă Scriptură ne învață că «femeia este făcută din coasta lui Adam, pentru a fi protejată, prețuită și nu pentru a fi jignită sau izgonită», deoarece Femeia este cea mai frumoasă și specială creatură a Lui Dumnezeu, poate unica ființă iubitoare în care bat două inimioare, una care poate da nașteri unei noi vieţi sau unei noi generații și alta care poate să conducă viaţa familiei şi chiar a unor instituţii fundamentale de pe Planeta Albastră! Femeile au luptat întotdeauna şi luptă mereu pentru cristalizarea imaginii unei persoane nobile, demne, capabilă să întreprindă și să desfășoare activități importante din punct de vedere cultural, social sau politic, deoarece femeile au demonstrat întotdeauna că pe lângă calităţile de a fi mame și soții, sunt capabile să facă performanță în toate domeniile de activitate, inclusiv în armată, tehnologie, informatică şi cercetare. În acest sens, referindu-se elocvent la originea femeii şi la poziţia sa în raport cu bărbatul, un citat celebru spune că dacă aceasta ar fi fost creată dintr-o bucată din partea superioară a corpului lui Adam, atunci ea ar fi fost superioară lui, iar dacă ar fi fost creată dintr-o bucată din piciorul lui Adam, atunci i-ar fi fost inferioară acestuia, dar, femeia a fost creată din coasta lui Adam, deci din partea de mijloc a corpului său, tocmai pentru a-i fi în preajmă şi îndeaproape ajutătoare, deci, chiar de sub braţul lui Adam, pentru a fi protejată, şi de lângă inimă, pentru a fi iubită! Pe măsura trecerii timpului şi prin evoluţia societăţii, Femeia s-a impus în viaţă, astăzi ajungând să reprezinte un pilon puternic al comunităților umane. Deși există și în prezent voci care discriminează femeia în colectivitate, să constatăm că sunt net demonstrate și susținute legal poziția femeii și drepturile acesteia, cu toate că violența domestică nu a dispărut în totalitate, existând în momentul de față numeroase tinere, soții sau bunici care sunt maltratate psihic și fizic, femei care sunt umilite și discriminate. Dar, Femeia este desăvârşita creaţie a Lui Dumnezeu, o fiinţă mereu sensibilă şi dulce, în diverse situaţi este considerată companionul perfect pentru o relaxare a sufletului şi a trupului, icoana plăcută ochiului, făptura care dă viaţă, o fire emoţională şi emotivă, o nedezminţită pasiune pentru un bărbat, o floare frumoasă, o bună soţie şi o bună prietenă care se află mereu în spatele oricărui om de succes, iar femeia care simte dragostea, poate radia de fericire. Argumente în favoarea frumuseţii spirituale şi fizice a femeilor sunt: tenacitatea, perseverenţa, profesionalismul, organizarea, disciplina, credinţa, moralitatea, corectitudinea şi dăruirea până la sacrificiu. Sunt cuvinte prin care putem recunoaşte că, individual sau în totalitate, acestea pot fi atribuite cu îndreptăţire femeilor.
Iubirea este culoarea preferată a femeii
Desigur, chiar dacă suntem în preajma unei zile atât de frumoase închinată femeilor, nu putem generaliza şi favoriza cu aceste argumente femeile care se mulţumesc sau sunt constrânse la o educație superficială, care au o pregătire profesională precară, necorespunzătoare abilităţilor native, la care se adaugă un comportament de neseriozitate, umilitor, degradant şi deviant de la o ţinută morală creştină. Să nu ignorăm faptul că prostituţia, avortul, abandonul copiilor, la care se pot adăuga fenomenele de delincvenţă şi infracţionalitate până la criminalitate sunt aspecte negative, imorale, care contribuie uneori la poluarea şi degradarea statutului femeii pe care ne place să o sărbătorim cu bucurie! Cu deplină emoţie putem vorbi şi o putem invoca pe Femeia-Mamă, cea care ne dă viață și tot ea este cea fără de care nu putem trăi măcar o clipă. Este Femeia care ne-a rupt din firea ei și la fel ea este cea care nu ne va lăsa niciodată, nici dacă a plecat departe în cer! Fizicul mamei poate nu este atât de puternic, însă ceea ce poartă ea în suflet este de nedescris, deoarece valoarea mamei nu se subînțelege prin muncă grea, ci prin educația copiilor, prin creșterea lor, prin îndrumarea spre Dumnezeu, spre o lume mai bună, iar, trecând prin foc și prin ger, mama oftează şi se luptă ca să-și vadă copilul tot mai sus pe scara vieții, îndrumându-l pe cele mai bune cărări și ţinându-l mereu de mână pentru a nu cădea sau pentru a nu se împiedica de ceva. Uneori stinghere, femeile își fac mici daruri simbolice și între ele, chiar dacă acest obicei nu este caracteristic tradiției românești, dar, oare, cum să nu dăruiești ceva în această zi specială fiicelor, soţiilor, mamelor, bunicilor sau celor mai dragi sau mai prețioase colege de serviciu? La rândul său, Femeia-Soţie este sufletul, fantezia şi frumuseţea relaţiei familiale, cea după care un bărbat mereu tânjeşte, fiinţa pentru care un bărbat simte că trăieşte, fiinţa care înduioşează un bărbat şi de care bărbatul are nevoie foarte mult în viaţă. În această lume, aparent dominată de bărbaţi, ar trebui ca femeile să fie mândre de existenţa soţilor, de importanţa lor, mai ales că femeia salariată face parte integrantă din rolul femeii în familie, sursă aducătoare de venit în casă, o luptătoare în sfera profesională în care îşi desfăşoară activitatea, mai ales că acolo, la locul de muncă, îşi etalează calităţile profesionale, obţine prin perseverenţă aprecierea necesară şi ajunge pe poziţii sociale foarte înalte, poate de multe ori cu multe renunţări în defavoarea familiei. Asemenea primăverii, Femeia este însorită sau innourată, capricioasă și schimbătoare, caldă, proaspătă sau rece, ca o zi, ca un izvor sau ca o noapte de martie brumată! Cu toate acestea, Femeia poate fi frumoasă, dacă mugurii vieții ei îmbobocesc și apoi înfloresc pe ramurile unui copac voinic pe care singură și-l alege, cu acele rădăcini adânc înfipte în pământul țării, chiar și atunci când destinul hotărăște să trăiască departe de ea. Obrajii palizi se colorează în rozul florilor de măr, buzele și sângele fură roșul intens al florilor de mac, în timp ce ea, Femeia, visează libertatea câmpului înverzit, sprijinindu-se de prispa casei sale, de unde să poată admira albul ghioceilor, pe care se vor aşterne nuanțele celor patru anotimpuri, până când vor deveni steluțele înghețate ale zăpezii veșnice. Să spunem întotdeauna, că nu există femei urâte şi să credem în vorba aceasta care ascunde multă înțelepciune populară. Chiar dacă unele femei ne apar ca nişte chipuri veștejite de tristețe, de necazuri, de greutăți, femei care nu mai reușesc să înfrunte viața, unele care nu mai au puterea să-și coloreze chipul cu frumusețea unui zâmbet, a unui gând bun, a unei fapte importante pentru ele sau pentru ceilalți, sau cu farmecul iubirii! Da, Iubirea este culoarea preferată a femeii, pentru că Ea pictează viața celor din jur în cele mai calde și pastelate culori, dacă mărul din care a gustat este roșu, sănătos și nu-și pierde niciodată jumătatea gustoasă. Ziua de 8 Martie este şi pentru români o adevărată sărbătoare a florilor, ziua în care bărbații de pretutindeni sărbătoresc fetele și femeile de toate vârstele, când le aduc în dar florile primăverii, ale iubirii și ale stimei.
Profesor, Vasile GOGONEA
