Educaţia…şi Lecţia de viaţă – Deschiderea anului universitar 2015-2016 și intrarea în normalitate a învățământului academic

258

În construirea unui model educaţional viabil și eficient este nevoie să avem în vedere şi experienţele altor ţări în privința învățământului academic, dar în primul rând, trebuie să se ţină cont de specificul, contextul şi realitatea existente pe plan naţional, evident, în acord cu standardele internaţionale. Poate că în momentul actual, învățământul academic este într-o perioadă de căutări şi de profunde transformări, prin încercarea de a se găsi modelul care să răspundă cel mai bine cerinţelor societăţii, aflată şi ea într-o continuă metamorfozare, mai ales că întregul sistem de învăţământ românesc are nevoie de o viziune unitară, de predictibilitate și de stabilitate, pe care sperăm să le aducă noua lege a educaţiei despre care se vorbeşte cu insistență în ultima vreme, mai ales că proiectul vine chiar de la Târgu-Jiu!

Anul universitar vine cu unele noutăţi şi completări privind noi specializări şi programe de studii universitare
Astăzi începe noul an universitar 2015-2016, cu festivităţile de deschidere și după aceea cu întâlniri ale reprezentanţilor conducerii universităţilor, ale facultăţilor, cadre didactice, studenţi şi reprezentanţi ai mediului de afaceri şi ai instituţiilor partenere, un bun prilej de a fi prezentate programe de studii, iar studenţii din primul an vor primi informaţii referitoare la noul lor statut universitar. Primul semestru al anului universitar 2015-2016 cuprinde 13 săptămâni de activitate didactică, înteruptă doar de vacanţa de Crăciun, în perioada 21 decembrie 2015-5 ianuarie 2016. Prima sesiune de examene va avea loc în perioada 25 ianuarie-13 februarie 2016, aceasta fiind urmată de o săptămână de vacanţă şi de sesiunea de restanţe şi măriri de note. Semestrul al doilea începe pe 29 februarie 2016 şi cuprinde 14 săptămâni de activitate didactică, până pe 3 iunie 2016. Sesiunea de examene este cuprinsă între 6-25 iunie 2016, urmată de o săptămână de restanţe şi măriri de note. Din 4 iulie 2016, studenţii întră în vacanţa de vară. O altă sesiune de restanţe şi măriri de note mai este programată la începutul lunii septembrie 2016. Anul universitar vine cu unele noutăţi pentru studenţi, după ce săptămâna trecută Guvernul a aprobat completări privind noi specializări şi programe de studii universitare de licenţă şi de master, modificarea capacităţii maxime de şcolarizare, precum şi actualizarea structurilor unor facultăţi. De asemenea, au fost completate programele de studii universitare de master, cu 36 de noi programe, în 86 de facultăţi, ajungându-se în acest fel la un total de peste 4000 de programe de studii universitare de master.
Desigur, pentru anul universitar 2015-2016, studenții din România își doresc să învețe în universități curate, în care faptele de corupție să nu-și găsească locul și unde obsesivele noțiuni de «plagiat» și «șpagă» să nu fie tolerate și finanțate pe diferite căi, deoarece ne dorim ca valoarea să fie corespunzătoare cu nevoile și performanțele academice, capabile să furnizeze servicii educaționale de calitate, în care bursele sunt acordate într-un număr suficient și acoperă cheltuielile lunare de cazare și masă, locuri de cazare suficiente tuturor studenților care solicită acest lucru, asigurându-se condiții decente de trai și studiu, reduceri pentru transport să se asigure pentru toți studenții, pe tot parcursul anului universitar, iar laboratoarele, sălile de studiu și bibliotecile să fie dotate cu materiale didactice corespunzătoare și de actualitate.

Investiția în educația academică presupune o mai mare grijă pentru coerența și corelativitatea cadrului legislativ
În linii mari, credem că se poate începe anul universitar printr-o largă consultare publică privitoare la o nouă reformă în învățământul academic, în care să se implice societatea civilă, sindicatele, instituțiile centrale și cele județene. Inteligența și creativitatea cultivate ale oamenilor pot da altă valoare bogățiilor naturale pe care o țară le deține, deoarece, nu ceea ce posezi este important, ci, ceea ce faci cu avuția, cum o valorifici, cum o investești, cum o sporești! Bogăția sigură și de durată este adusă și întreținută prin educație, pentru că nimic nu este mai valoros, ca instanță transformatoare pentru persoană și pentru cei din jur, decât energia spirituală purtată de acesta. Desigur, investiția în educația academică presupune o mai mare grijă pentru coerența și corelativitatea cadrului legislativ cu cerințele și cu spiritul vremii, pregătirea și recrutarea unui corp profesoral de calitate, stimularea corectă a acestuia în funcție de implicare și performanță, dotarea corespunzătoare și asigurarea condițiilor materiale de funcționare optimă a instituțiilor universitare, susținerea și stimularea tinerilor studenţi cu potențial intelectual și creativ, dezvoltarea unei rețele universitare care să profesionalizeze tinerii în meserii și îndeletniciri competitive, promovarea unor pârghii corecte și transparente de recrutare și valorizare a competențelor formate în universităţi. Astfel de reorientări presupun o alocare bugetară obligatorie în raport cu prescripțiile legale și cu o utilizare responsabilă a acestor resurse, iar ceea ce se poate obține în plus, prin accesarea unor proiecte specifice, poate conduce la un plus de eficiență, de dezvoltare instituțională sau de gratificare diferențiată a celor care se implică în aceste activități. Oricum, investiția în educația academică presupune dimensionarea unor programe de instruire serioase, flexibile, conectate la nevoile reale de dezvoltare individuală și socială. Ea atrage după sine responsabilitate decizională, încărcare corespunzătoare la nivel curricular, criterii și filtre serioase de monitorizare și evaluare a rezultatelor educației. Nu trebuie uitat că etapa instruirii în viața unui tânăr absolvent de învăţământ superior este una de implicare într-un efort spiritual, de motivație și dăruire, de dorință și cutezanță pentru a cuceri cunoașterea și cultura omenirii. Din păcate, asistăm la un «simptom» negativ şi în educaţia academică, având consecințe nedorite pe termen mediu și lung, datorită politizării unor decizii care ar trebui să rămână, de la un punct încolo, tehnice, didactice, psihopedagogice, bazate pe expertiză și studiu de impact, ale celor în cunoștință de cauză, privitoare la construcția sau cuprinderea curriculară.

Avem Proiectul Legii educației naționale, elaborat de o echipă de dascăli din învățământul preuniversitar, cât și din învățământul superior din Gorj
Se cunoaşte faptul că Universitatea «Constantin Brâncuşi» din Târgu-Jiu, sub coordonarea directă a prof. univ. dr. Adrian Gorun, președintele Senatului, constatând o serie de inconsistențe logico-juridice generate de confuzii privitoare la instituții și mecanisme juridice, dar și de procedeele inadecvate utilizate în construcția arhitecturii Legii 1/ 2011, cu seriozitate şi pe criterii ştiinţifice a realizat un proiect nou de lege a educației, care pornește de la estimarea consecințelor juridice, dar mai ales sociale pe termen mediu și lung asupra sistemului educaţional, care-și propune relansarea identității educației românești. Proiectul Legii educației naționale elaborat de o echipă de dascăli – atât din învățământul preuniversitar, cât și din învățământul superior – valorifică experiența legislativă din domeniul educației românești, de la prima lege a instrucțiunii publice, adoptată în 1864, și până azi, luând în calcul provocările globalizării și ale societății cunoașterii, reconsiderând echilibrul dinamic dintre planul național și planul internațional. Am putea spune că acest proiect recredibilizează școala românească, reglementând resorturile generării capitalului educațional și social care să repună școala, universitatea în poziția de actori principali și legitimi ai educației, asigurând totodată flexibilizarea ofertei și stimularea cererii de educație. Proiectul introduce o serie de reglementări privind responsabilități în sarcina angajatorilor publici și privați, luând în calcul atât internaționalizarea pieței muncii, cât și nevoile și posibilitățile societății românești în schimbare. Legea pe care o propune Universitatea «Constantin Brâncuşi» din Tg.-Jiu consacră caracterul eminamente public al educației, în condițiile existenței celor două categorii de agenți instituționalizați: publici și privați de interes public. Mai mult, ea interzice politizarea partinică a funcțiilor didactice de conducere, de îndrumare și control, a sistemului de învățământ în integritatea lui, stabilind sancțiuni aplicabile conflictului de interese. Recunoscând că educația actuală parcurge un proces de criză generată de o devalorizare a capitalului educațional și – drept consecință – a capitalului social, legea definește idealul educațional, viziunea asupra educației, misiunea școlii și universității, finalitățile educației, comunitatea școlară/universitară, spațiul universitar ca mediu de viață eminamente cultural – educaţional sub aspect formal şi informal.

Un demers consistent solicită abordarea problemei calității în educație în termeni specifici pedagogiei ca știință
Îmbucurător este faptul că atât premierul Victor Ponta, cât și președintele Klaus Iohannis au declarat în această vară că Educația și Sănătatea sunt, pentru ei, priorități naționale. Cum va arăta, așadar, anul 2015-2016 pentru școala românească? Putem vorbi despre puncte tari în învățământul românesc în general, în cel superior în special? Sunt preponderente punctele slabe adunate de sistem în cei peste 25 de ani de reforme bâlbâite și marcate profund prin lipsă de viziune? De mai bine de un deceniu se vorbește și se scrie insistent despre calitatea în educație, în general, la nivelul învăţământului academic, în special! Dar, criteriul de evaluare lipsește, nu are consistență, este diluat sau deviat sub platforma unor directive de politică a educației sau a unor statistici care pot demonstra orice, oricând, iar de aici, paradoxul resimțit dramatic de practicienii educației – creșterea calității în educație devine imposibilă datorită supradimensionării cerințelor cantitative impuse birocratic la toate nivelurile sistemului și ale procesului de învățământ. Considerăm că un demers consistent solicită abordarea problemei calității în educație în termeni specifici pedagogiei, ca știință specializată în studiul educației, prin teoria generală a educației, a instruirii, a curriculumului, dezvoltate aplicativ, începând de la pedagogia învățământului primar, până la pedagogia învățământului superior, tocmai pentru a asuma ideea potrivit căreia deschiderea anului universitar 2015-2016, ar putea să însemne şi intrarea în normalitate a învăţământului academic!
Profesor, Vasile GOGONEA

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here