Drumuri gorjene – MUNTELE MERILOR VERTICALE

911

Localizat pe partea dreaptă a văii Sohodolului la nord de complexul turistic Bucium, muntele Pleşa se prezintă ca un masiv bastion de calcar dominând cu peste 1100 m aşezările de la poalele sale: Runcu, Bîlta și Bîltișoara. Din vârful cu același nume (1444 m) se desfac spre sud trei pinteni: Cracul Scurt, Cracul Lung și Cracul Sângerului. Fiind format aproape în totalitate din calcar, rocă cu o mare permeabilitate carstică în Pleşa se pot observa o mare varietate de fenomene carstice: peșteri, avene, ponoare și izbucuri. Dintre acestea cele mai cunoscute sunt: Peștera Pătrunsa, Picuiel și S1. Se cuvine să amintim și avenele din Pleşa: Clocoticiul 1 din Scoaba Sărăturii (-99 m), Clocoticiul 2 din Scoaba Sărăturii (-72 m), Clocoticiul din Cracul Scurt (-79 m) și Clocoticiul din Circa Pareteilor (-149 m).
Două dintre aceste avene dețin recorduri naționale. Este vorba despre C1 din S.Sărăturii cu cel mai mare grup stalagmitic din țară (10 m) urmat de o formațiune asemănătoare din avenul Tecuri (Sebeș) de 7 m și de Clocoticiul din C.Pareteilor cu cel mai mare puţ vertical din țară măsurând 121 m, urmat de avenul din Dealul Dănila cu un puţ de 116 m. Măsurătorile și explorarea au fost efectuate de speologii de la Clubul Speologie Emil Racoviță Bucureşti.
Circulația subterană a apei în muntele Pleșa rămâne fenomenul cel mai complex și în același timp cel mai interesant din zonă. Această circulație subterană este favorizată de structura geologică (calcare carstificabile) și de diferențele de cote dintre punctele de insurgență și exurgență. Pentru stabilirea relațiilor hidrologeologice în zonă specialiștii hidrologi au efectuat timp de mai mulți ani studiind și condițiile locale de climă (perioade ploioase alternând cu cele secetoase ) o serie de marcări cu trasori clasici precum și trasori speciali în perimetrul Sohodol – Șușița Verde și chiar mai departe spre Bistrița. Rezultatele acestor marcări ne oferă indicații prețioase privind direcțiile de curgere a apelor subterane, precum și a vitezelor de curgere prin carst:
Între punctele de insurgență de pe Valea Gropului și exurgențele Pătrunsa și Picuiel există relații hidrologice. Apa ce dispare pe Valea Gropului în punctul numit Toaia Dracilor și altele mai mici după o circulaţie subterană apare în izbucurile Pătrunsa și Picuiel după care se varsă în Sohodol. Viteza de curgere în subteran este de aprox 2 km/zi.
Ca parte integrantă a complexului carstic Sohodol muntele Pleşa deţine un rol important prin aportul sau asupra hidrologiei bazinului Sohodol în perioadele normale debitul său fiind suplimentat cu aprox. 50-55%, aflux de apă provenit din puternicele izbucuri Pătrunsa, Picuiel precum și Izvorul Muşchiat.
Mugurel PETRESCU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here