D’ale culturii şi literaturii gorjene – (XI)

1226

Consideraţii critice finale – Program Festival Arghezi 2023
Nu din sau cu interes pecuniar, ca destui publicişti mercantili, am găsit în paginile cotidianului independent Gorjeanul spaţiul propice de afirmare a unor idei, sentimente, atitudini şi convingeri personale, totuşi ponderate, referitoare la realităţile cultural-literare şi artistice gorjene, cu manifestări de monotonie sau acalmie panoramice, dar, uneori, şi cu stridenţe provincial-panaramice.
Regretatul Alexandru Doru Şerban nu trebuie să fie uitat, în primul rând, ca teoretician, spirit critic lucid şi echilibrat al realităţilor cultural-literare şi artistice gorjene, nici sub ipostaza de scriitor, prozator, memorialist şi epigramist. Nu întâmplător el a fost omagiat anul acesta la a 75-a aniversare a permanenţei lui spirituale de către Asociaţia Cercetătorilor şi Autorilor de Carte Gorjeni Al. Doru Şerban, Târgu-Jiu, al cărei preşedinte este infatigabilul profesor universitar doctor Victor Troacă. În altă ordine de idei Al. Doru Şerban are şi meritul de a fi semnalat un fenomen caracteristic, din păcate, activităţii cultural-literare şi artistice gorjene, acela al panaramei cultural-literare, încă din primul deceniu post-decembrist, 1990-2000. Acest fenomen, constatăm noi, s-a perpetuat până în prezent, cu prelungiri alarmante şi cu repercusiuni indezirabile, avându-i protagonişti chiar pe unii scriitori de azi, dominaţi de parvenitism sau arivism literar. Aşadar, nu impulsionat de aurii sacra fames, nici de celebrul dicton latin sic tranzit gloria mundi scriem pe unde suntem întâmpinaţi cu discernământ comprehensiv, luându-ni-se în consideraţie experienţa îndelungată din învăţământ, cultură şi critică literară.
Se subînţelege că nu pentru a provoca şi a satisface entuziasmul şi curiozitatea cititorilor noştri, modeşti şi oneşti, ci spre a-i ironiza pe acei publicişti inoportuni, divulgăm aici o asemenea pseudo-bibliografie improvizată cu umor falimentar: a) Memoria şi conştiinţa de participant activ şi de spectator la acel Program Festival Arghezi 2023, şi b) Zicala… vede paiul din ochii altora şi nu bârna din ochii lui. De aceea, vom utiliza şi valorifica suficient din această bibliografie memorialistică, paremiologică şi, evident, jovială, pentru redactarea articolului nostru.
Programul Festivalului Internaţional de Literatură Tudor Arghezi, ediţia 43, din mai 2023, ar trebui să se desfăşoare în trei zile, de la sfârşitul săptămânii: vineri, sâmbătă şi duminică. La ediţia de anul acesta, data sau ziua de joi, 18 mai 2023- sosire invitaţi, a fost de prisos, stabilită în Program, deoarece invitaţii pot sosi în oricare dintre cele trei zile, în funcţie de implicarea lor, obligatorie fiind însă ziua finală, de duminică, consacrată Galei Laureaţilor şi mesei festive, totdeauna opulentă, când, sub stimulent bahic, are loc legarea şi fixarea cunoştinţelor, sintagmă ori verigă perimată acum, care se întâlnea la lecţiile de literatură din învăţământul preuniversitar.
Am constatat noi înşine, în mod curent, colocvial, că dacă Programul de Festival este lejer, eşalonat pe mai multe zile, pot surveni alte multe, plăcute şi neplăcute, schimbări inutile şi ineficace sau ineficiente în stabilirea unor jurii, aşa cum s-a întâmplat cu cel de la secţiunea de poezie Bilete de papagal. Acest juriu, prea mobil, instabil şi-a desfăşurat activitatea /lucrarea responsabilă într-un mod decalat: în loc de vineri, ora 10, la Sediul CJCPCT Gorj, anticipat, joi 18 mai 2023, tot dimineaţa, la acelaşi sediu şi la….Simigerie.
Pentru aceeaşi secţiune literară, amplă şi generoasă inclusiv importantă şi valoroasă, juriul a fost prea numeros. Numărul de patru membri, al titularilor iniţiali, putea fi suficient şi eficient, pentru o detectare promptă, corectă şi onestă a premianţilor, mai ales a premiantelor, pentru o departajare judicioasă a acestora. Prezenţa în componenţa juriului a venerabilului scriitor, inclusiv critic literar, Nicolae Dragoş, excludea posibilitatea înlăturării unui deja component al juriului stabilit, la fel de pertinent şi de atestat pentru examene şi concursuri literare. Probabil pentru optimizarea activităţii juriului, în sensul varietăţii şi unităţii criteriilor de evaluare artistică a creaţiilor poetice, ar fi binevenit, deloc didacticist, şi un barem minimal şi lapidar, întocmit ad-hoc de componenţii juriului. Supracontrolul critic survenit şi exercitat la secţiunea Bilete de papagal nu a schimbat ierarhizarea valorică a poeziilor, nici departajarea sau ierarhia concurenţilor premiaţi, mai bine-zis, concurentelor.
Pentru ediţiile viitoare ale Festivalului Tudor Arghezi, la capitolul lansări de reviste şi cărţi, ar trebui să se procedeze la unele revizuiri: aceste lansări să se desfăşoare în după amiaza aceleiaşi zile, de vineri, la Biblioteca Judeţeană Christian Tell, unde se află întregul patrimoniu livresc, naţional şi universal. Din păcate, a fost lansată o singură revistă cultural-literară viabilă, Portal Măiastra, publicaţia voluminoasă şi valoroasă, editată de neobositul şi competentul profesor şi scriitor Zenovie Cârlugea, deoarece, celelalte două reviste, Confesiuni şi Caietele Columna, sunt şi acum pe cale de dispariţie. Se pare că revista Caietele Columna, deplasată din motive oculte în capitala Moldovei noastre, va reveni la domiciliul natal, Târgu-Jiu, din toamna acestui an, graţie redactorului şef Vasile Ponea şi a redactorilor Marius Iorga, preşedintele Cenaclului Columna, şi a scriitorului Cristian George Brebenel.
În privinţa lansărilor de cărţi, exclusiv literar-artistice, se impune o mai mare exigenţă selectivă pentru promovarea acestora. Considerăm că ar fi fost suficiente, la acest Festival, următoarele: 11 poeme Arghezi, Desculţ de Val Talpalaru, Biblioteca din cer de George Drăghescu, O monografie despre I.P.B. de regretatul profesor şi scriitor Haralambie Bodescu, Cenuşă şi eter de Lazăr Popescu şi Vise, reverii, vedenii de Mircea Bârsilă. La addenda acestor observaţii şi sugestii critice minimale, am mai adăuga următoarele: podiumul de creaţie literar-artistică să se desfăşoare la Universitatea Constantin Brâncuşi, cu prezenţa mai multor invitaţi, scriitori, critici literari, elevi şi studenţi; pe podium, să se afirme scriitori importanţi reprezentând cât mai multe genuri literare, poezie, proză, dramaturgie, critică, eseistică şi reportaje.
Ion Trancău

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here