CU GÂNDUL LA „GORJEANUL”, ZIARUL MEU DE SUFLET

506

Încă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, în Gorj se constată preocupări importante în domeniul activităţii tipografice şi al presei.
Astfel, „Naţionala” condusă de M. Georgescu a fost prima tipografie din Târgu-Jiu înfiinţată după toate probabilităţile înainte de anul 1880.
La această tipografie s-a tipărit „Buletinul Gorjului – Foaie judeţeană de publicaţiuni administrative şi judiciare”, care a apărut până în septembrie 1916.
Dar prima (tipografie), adevărată tipografie a fost Tipografia Naţională „Nicu D. Miloşescu”, care a preluat ca nucleu tipografia lui M. Georgescu.
Tipografia „Nicu D. Miloşescu” a fost instalată pe strada Tudor Vladimirescu, unde se află astăzi noua clădire C.E.C. Târgu-Jiu. Om energic şi cu multă iniţiativă, Nicu D. Miloşescu construieşte un local propriu, cuprinzând şi o librărie, pe strada Tudor Vladimirescu (clădirea la parterul căreia se află o placă memorială), aducând litere şi maşini noi, cu care a tipărit reviste frumoase şi bogat ilustrate, cât şi cărţi de mare valoare.
Amintim aici doar câteva dintre principalele tipărituri: revistele „Jiul” (revistă pentru literatură şi ştiinţă – lunară); „Ardeiul satirico-humoristic”, redactat de Witold Rola Piecarski – 1895; „Amicul tinerimii” (Foaie de cunoştinţe folositoare pentru mobilizarea tinerimii române; cultură, morală, iubire de neam, ştiinţă, muncă), 10 octombrie 1895 – 15 martie 1911; serie nouă 1935 – 1941; bilunar şi apoi lunar sub îngrijirea lui Iuliu Moisil, Teodor Gâlcescu ş.a.; „Revista Jiului – de literatură, ştiinţă şi popularizare”, apărută 15 iulie 1920 – 15 iunie 1921, iunie 1927, lunar editor şi redactor dr. Nicolae Hasnaş şi altele; operele istoricului Alexandru Ştefulescu: „Istoria Târgu-Jiului” şi „Gorjul istoric şi pitoresc”; manuale şcolare etc.; „Cântări liturgice” de D.G. Kiriac în 1926 în 30.000 exemplare – un record al vremii; „Rusalim – viteazul munţilor” – basme de Sabin Velican 1945 şi multe altele.
Nicu D. Miloşescu a fost un adevărat artist în arte grafice, dovadă şi numeroasele distincţii acordate acestui om de excepţie al Târgu-Jiului: Medalia de argint, Târgu-Jiu 1894 şi Craiova 1898; Menţiune onorabilă – Paris 1900; Diplomă de onoare cu Medalia de aur, Bucureşti 1904, şi Hors Concros Medalia de aur, Bucureşti 1906.
După moartea lui Nicu D. Miloşescu – 17 ianuarie 1924, tipografia a fost condusă până la naţionalizarea din 1948, de către Irena şi Septimiu Gheorghiu.
O altă tipografie care a funcţionat la Târgu Jiu, în perioada 1912 – 1930, a fost „Lumina”, condusă de fraţii Niculescu – unde s-au tipărit o serie de reviste cum sunt: „Cooperatorul”, 1 martie – 1 iunie 1913; 15 iunie – 1 august 1919; „Credinţa nouă”, „Foaia Partidului Naţionalist-Democrat” din judeţul Gorj, 1914; „Cuvântul Gorjului” – ziar naţional – liberal (mai 1916 – 1919, săptămânal, director Gheorghe Tătărescu); „Buletinul sindicatului agro-voticol al judeţului Gorj”, aprilie – mai, iunie – iulie 1919; „Crinul satelor”, organ al Societăţii educative Corneşti, 1920 – 1921, 1923 – 1924, redactor Gheorghe Găvan – Jaleş; „Credinţa”, „Foaia Partidului Naţional Ţărănesc”, de sub conducerea lui Nicolae Iorga, 3 iunie 1921 – 1924 , 20 iunie 1931 – 1932; „Buletinul comunal al oraşului Târgu-Jiu, 1 iulie 1921 – decembrie 1921; „Anuarul Şcoalei de fete Gr. I” din Târgu-Jiu, 1921 – 1922, sub conducerea directorului; „Anuarul Şcoalei Secundare de fete Gr. II” din Târgu-Jiu (din 1925 al Liceului de fete Târgu-Jiu), 1921 – 1931/1932 sub conducerea lui Arghir Iancu; „Glasul Ţărănimii”, „Foaia Partidului Ţărănesc” din Gorj, 1 august 1925 – 1926, sub conducerea unui comitet; „Calendarul Gorjului”, 1925, Director şi redactor Jean Bărbulescu; „Gorjul cultural”, Foaie enciclopedică 1 – 15 decembrie 1925 – 1 – 15 februarie 1926, Director George Popescu; „Anuarul Liceului de fete din Târgu-Jiu”, 1925 – 1932, continuă „Anuarul Şcoalei secundare de fete Gr. II din Târgu Jiu, sub conducerea directorului; „Prietenul săteanului”; revistă populară, Novaci – mai 1926 – noiembrie 1926, editată de un comitet de învăţători.
În Târgu-Jiu a fost şi tipografia lui Alexandru Răduţoiu, cu localul pe strada Victoriei, care a funcţionat în perioada 1923 – 1948, având un personal redus şi o activitate mai restrânsă.
Însă cel care avea să devină o personalitate marcantă în activitatea tipografică şi ctitor de ziar a fost Jean Bărbulescu.
Jean Bărbulescu, născut la 11 iunie 1890, în localitatea Bogaţi – Dâmboviţa, a venit pe meleagurile Gorjului în martie 1909, după ce a terminat Şcoala Superioară de Comerţ din Bucureşti, fiind repartizat ca funcţionar la Banca din comuna Hurezani. Împreună cu alţi cărturari înfiinţează revista „Zorile” – Bibliotecă a Tinerimii („Revista literară şi artistică”), care a apărut în perioada august 1909 – mai 1910, Tipografia Română Marin Petrescu şi R. Mangu.
După ce a fost mobilizat în campania din 1913, apoi în războiul din 1916 – 1918, s-a întors la Hurezani. După un timp, renunţă la postul pe care-l ocupa, dedicându-se publicisticii. Şi astfel, la 15 martie 1924, sub direcţiunea lui Jean Bărbulescu, apare la Târgu Jiu primul număr al ziarului independent „Gorjanul”, care lăsând la o parte luptele politice, pline de venin, să servească numai ca aducător de veşti de la un colţ la celălalt al judeţului.
În perioada cât a fiinţat, ziarul „Gorjanul” şi-a atras colaboratori de mare valoare, cum au fost Octavian Goga, Tudor Arghezi, Cezar Petrescu, Vasile Militaru, Tudor Muşatescu şi mulţi alţii.
Tipografia „Gorjanul” a fost înfiinţată în 1932 şi a funcţionat până în 1948. Iniţial a funcţionat într-un imobil închiriat de pe Calea Eroilor (Casele Alexandrescu).
Ziarul „Gorjanul” a fost tipărit în tipografia cu acelaşi nume, fără întrerupere în perioada 1924 – 1948. În anul 1936 tipografia a primit un local propriu pe Bulevardul Brâncuşi, în spatele magazinului cu autoservire nr. 1 de pe strada Victoriei, actualmente spațiul unor magazine şi sedii ale unor partide de pe strada Victoriei. Tipografia „Gorjanul”, inclusiv maşinile de la tipografia Nicu D. Miloşescu, au fost mutate, după naţionalizarea din anul 1948, într-o clădire situată pe strada Unirii, colţ cu strada 14 Octombrie (actualmente clădirea nu mai există şi poate fi menţionată în marea parcare de la intrarea în Piaţa Centrală Agroalimentară), devenind Tipografia de Stat Târgu-Jiu. În anul 1971, maşinile şi instalaţiile de la toate tipografiile ce au funcţionat în Târgu-Jiu au fost mutate într-o clădire nouă, construită în acest scop, pe strada Tipografiei, în Cartierul Debarcader.
La Tipografia Târgu-Jiu au fost editate: „Buletinul Oficial al Comitetului Provizoriu Judeţean Gorj”, 1949 – 1952, „Gorj liber”, 30 Decembrie 1949 – 1952, săptămânal prim-redactor Vasile Hortopan, „Steagul nostru”, 1952 – 1964 – (continuă „Gorjul liber”) săptămânal, prim-redactor Vasile I. Hortopan, „Sondorul”, 1954 – 1959; „Buletinul Consiliului Popular Judeţean Gorj”, lunar, 1968 şi în continuare; „Gazeta Gorjului”, 24 februarie 1968 – 7 mai 1971, săptămânal, apoi zilnic până în 1975 când revine la format şi apare săptămânal, sub îngrijirea unei redacţii. Redactori şefi: Vasile Cârjaliu şi Xenofon Iacob; „Coloana”, supliment politic şi social-cultural al „Gazetei Gorjului” 1969 – continuând cu intermitenţe „Gorjul literar”, versuri şi proză, 1969 – continuă „Minerul” săptămânal, 1969 – 1974; „Tinere ramuri”, Revistă de cultură a şcolii generale Stoina, 1968 şi în continuare, „Jiul literar ştiinţific”; Revista Liceului Tudor Vladimirescu – martie 1969 şi în continuare; „Erou”, Revistă şcolară a Liceului Economic Târgu-Jiu – aprilie 1970 şi în continuare cu intermitenţe; „Mlădiţe” – Revistă şcolară a Şcolii generale Motru, iunie 1970 şi în continuare cu intermitenţe; „Studium”, 1971 şi în continuare cu intermitenţe – Revista Şcolară a Liceului „Ecaterina Teodoroiu”.
După 22 decembrie 1989, reînnodând firul, continuând tradiţia „Gorjanului” suprimat în 1948, „Gazeta Gorjului” a devenit cotidian social-politic judeţean sub denumirea de „Gorjeanul”. Redactor şef unul din cei mai pricepuţi ziarişti, prof. univ. dr. Nicolae Brânzan, apoi prof. Constantin Băleanu și inginerul agronom Victor Buneci.
După anul 1990, în Gorj, au apărut în afară de cotidianul „Gorjeanul”, numeroase alte publicaţii dintre care amintim: „Opinia”; „Gorjul economic”; „Jurnalul Poliţiei Gorjene”; „Brâncuşi”; „Caietele Columna”; „Prosens” şi „Fluidul roditor”; „Curierul minier”; „Actualitatea Gorjului”; „Timpul”; „Gazeta de Gorj”; „Obiectiv Gorjean”; „Observator gorjean”; „Informaţia Gorjului”; „Ager”; „Impact în Gorj”; „Oglinda Gorjului”; „Anunţuri gorjene”; „Revista Societăţii Umoriştilor Gorjeni”; „Hohote” şi altele.
În anul 2005 au fost sărbătorite opt decenii de la apariţia „Gorjanului”.
În perioada 8 – 19 noiembrie 2005 au fost instituite zilele cotidianului „Gorjanul”, concomitent conducerea ziarului a lansat „Colocviile Gorjanul”.
Redau în cele ce urmează tematica şi persoanele care au prezentat referatele:
1.„Gorjanul” – „Gazeta Gorjului” – „Gorjeanul” – lumina şi speranţa gorjenilor” – dr. Vasile Arimia;
2.„Motivaţie şi afectivitate” – prof. Olga Bărbuţi de la C.N. „Tudor Vladimirescu”;
3.„Jurnalismul gorjean – o muncă între amatorism şi interes obscur” – de Dorin Brozbă;
4.„Jean Bărbulescu şi Gorjul de altădată în consemnările lui Liviu Rebreanu şi Tudor Arghezi” – dr. prof. Zenovie Cârlugea
5.„Despre viaţa politică în „Gorjanul” interbelic” – prof.dr. Gheorghe Gorun;
6. „Comportamentul prosocial şi altruismul” – prof.univ.dr. Gr. Drondoe;
7. „Înfiinţarea Şcolii Comerciale Elementare din Târgu-Jiu” – dr. ec. Gheorghe Gârdu;
8.„În spiritul „Gorjanului” – de Xenofon Iacob;
9.„Gorjanul” ziarul meu de suflet”- de general(r) Constantin Ispas;
10.„Două demersuri publiciste postdecembriste” – prof. George Manoniu;
11. „Instituţiile publice gorjene la începutul epocii moderne – „mărturii documentare” – prof. Dan Neguleasa;
12.„Contribuţii ale intelectualităţii gorjene la făurirea Marii Uniri din 1918” – prof. dr. Gh. Nichifor;
13. „Noi posibilităţi de promovare în circuitul intern şi internaţional al produsului turistic „Tripticul brâncuşian de la Târgu-Jiu” – prof. univ. dr. Gh. Niculescu;
14.„Gorjul între centru şi periferie” – prof. dr. Elena Roată.
15.„Aspecte etnologice legate de ocupaţiile tradiţionale şi obiceiurile uitate la gorjeni” – prof. Alexandru Doru Şerban;
16. „Din uitare spre amintire – Gorjanul 1924 – 1947” – de Octavian Ungureanu;
17. „Stilul publicistic şi educarea limbajului” – prof. Eugen Velican;
18. Rolul muncii în construcţia personalităţii, în concepţia lui Constantin Rădulescu – Motru” – prof. Elena Velţan.
Programul acţiunilor dedicate sărbătoririi a 80 de ani de existenţă a „Gorjanului” s-a desfăşurat în acelaşi timp cu organizarea unei sesiuni ştiinţifice a Universităţii „Constantin Brâncuşi” Târgu-Jiu.
În aceste zile are loc sărbătorirea a 90 de ani de activitate a Ziarului „Gorjeanul” având un colectiv tânăr de redactori, în fruntea Redacţiei un director general foarte tânăr dl. Dragoş Viorel Ionică, dar şi un număr de colaboratori mai în vârstă care iubesc „Gorjeanul”, cu adevărat ca pe ziarul lor de suflet.
Cu prilejul aniversării existenţei ziarului mulţumesc celor ce-l redactează, le doresc sănătate şi activitate de performanţă şi La mulţi ani!
Cu respect, Titu Pâinişoară

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here