Componenta locală a conductei internaționale, care va conecta sistemele de transport de gaze naturale ale României, Bulgariei, Ungariei și Austriei (BRUA), în lungime de 528 kilometri, care va traversa 10 județe și va avea costuri totale estimate la 560 de milioane euro, va trece la o distanță de doar 700 de metri, biserica de lemn, monument istoric la Vlădoi, comuna Schela, potrivit raportului privind impactul proiectului asupra mediului. Traseul BRUA se va intersecta și cu două situri protejate Natura 2000 din Defileul Jiului și Nordul Gorjului de Vest. De asemenea, una dintre organizările de șantier va fi la Turcinești, județul mai găzduind și un depozit de țeavă.
Conducta internațională de gaze va traversa comuna Schela din județul Gorj, aceasta urmând să treacă la mai puțin de un kilometru de biserica monument istoric de la Vlădoi. Este vorba despre biserica construită în 1781, având hramul Sf. Dumitru. Dacă în apropierea lăcașului, urmare a săpăturilor, se vor găsi vestigii, lucrările vor fi oprite. Asta chiar dacă în raportul de mediu este precizat că, prin certificatele de urbanism care au reglementat procedura tehnico-administrativă, pentru proiectul BRUA nu au fost solicitate lucrări de descărcare de sarcină arheologică. “În cazul în care vor apărea pe parcursul construcției unele semne ale unor posibile vestigii, perimetrul urmează a fi izolat și întreaga activitate în imediata vecinătate a acestuia va înceta. Vor fi informate autoritățile și instituțiile abilitate în vederea realizării descărcării de sarcină arheologică, urmând a se stabili ulterior perimetrele la nivelul cărora proiectul BRUA poate continua. În etapele subsecvente se va realiza descărcarea de sarcină arheologică acolo unde astfel de elemente de patrimoniu arheologic au fost depistate”, se spune în document.
Depozit de țeavă la Frasin
Pentru realizarea BRUA va fi defrișat un teren în lungime de 35 de km, excepție nefăcând județul Gorj care va găzdui, de altfel chiar, una dintre cele cinci organizări de șantier de pe traseul conductei. De la 
nivelul fiecărei organizări de șantier urmează a fi operate până la 4 fronturi de lucru simultane. De asemenea, în vederea depozitării temporare a segmentelor de conductă vor fi organizate 10 depozite de țeavă, la Poeni (Teleorman), Corbu (Olt), Cherlești (Olt), Zătreni (Vâlcea), Frasin (Gorj), Jiu Paroșeni (Hunedoara), Pui (Hunedoara), Iaz (Caraș Severin), Lugoj (Timiș) și Fântânele (Arad).
În raportul de mediu se precizează că durata de construire a secțiunii românești a BRUA este estimată la circa 2 ani și jumătate, mai exact 29 de luni. Până în februarie anul viitor trebuie finalizate studiile de fezabilitate și proiectul tehnic, precum și obținute autorizațiile de construire, urmând ca până în august 2017 să fie finalizate achizițiile publice de lucrări de execuție. Începerea propriu-zisă a lucrărilor este estimată pentru august 2017, acestea urmând să fie complet finalizate până în 2020. Termenul estimat de punere în funcțiune este decembrie 2019.
BRUA, la intersecție
Documentul mai arată că traseul conductei BRUA se va intersecta cu 7 situri naturale protejate Natura 2000, respectiv Defileul Jiului (lungimea tronsonului suprapus: 0,542 km), Nordul Gorjului de Vest (13,916 km), Pădurea Bolintin (2,016 km), Strei-Hațeg (3,607 km), Coridorul Rusca Montană-Țarcu-
Retezat (2,933 km), Râul Timiș între Rusca și Prisaca (0,739 km) și Valea Oltului Inferior (1,288 km). De asemenea, conducta se va intersecta cu Geoparcul Dinozaurilor „Țara Hațegului”, lungimea tronsonului suprapus fiind de aproape 52 de kilometri. Traseul conductei este, de asemenea, limitrof ariilor naturale protejate Dealurile Drăgășaniului (30-50 m), Grădiștea Muncelului-Cioclovina (63 m), Parcul Național Defileul Jiului (65-240 m, pe o lungime de aproximativ 2.500 m) și Lunca Timișului (670 m).
În etapa de proiectare, în anumite zone a fost decisă modificarea variantei inițiale de traseu al conductei, pentru a fi evitată suprapunerea acestuia cu o plantație de afin realizată cu fonduri europene, situl protejat Dealurile Drăgășaniului, o plantație didactică (livadă școlară) și alte zone cultivate din comunitatea locală Gușoieni, terenuri forestiere, stâne și zone locuite, dar și cu unele zone cu risc de subsidență datorat exploatărilor miniere în subteran din regiunea Vulcan.
În etapa de construire a conductei se preconizează că vor fi utilizați 530 km de țeavă de oțel, 530 tone de nisip, 50.000 mc de beton, 111.500 mc de apă și 512 tone de motorină pentru alimentarea utilajelor. Secțiunea românească a proiectului BRUA va include, pe lângă conducta propriu-zisă, 3 stații de comprimare gaze, amplasate în zona localităților Podișor, Bibești, Jupa, împreună cu anexele acestora, 43 de robinete de secționare amplasate de-a lungul traseului conductei, 20 stații de protecție catodică, precum și dispeceratul central pentru achiziție date, comenzi și supraveghere efracție.
Proprietarii terenurilor, obligați să permită lucrări
Proiectele de importanță națională în domeniul gazelor naturale, cum ar fi componenta românească a interconectării sistemelor de transport de gaze ale țării cu cele ale Bulgariei, Ungariei și Austriei (proiectul BRUA), vor fi implementate și fără acordul proprietarilor ale căror terenuri urmează să fie 
traversate de către elementele de infrastructură ale acestor proiecte, potrivit unui proiect de ordonanță de urgență elaborat de Ministerul Economiei și publicat la finalul lunii iunie. Mai mult, pentru cazul în care proprietarii de terenuri refuză accesul companiilor care realizează lucrările pe proprietățile lor, proiectul prevede expres că acestea pot solicita, cu titlu gratuit, intervenția jandarmilor.
Conform proiectului de act normativ supus dezbaterii publice, întârzierea autorizării lucrărilor aferente proiectelor de importanță națională în domeniul gazelor naturale reprezintă o situație extraordinară, impunându-se în regim de urgență reglementarea procedurilor de emitere a avizelor și acordurilor pentru proiectele în cauză și modalitatea de identificare a proprietarilor.
Anamaria Stoica
Proiectul BRUA a apărut, potrivit profit.ro, după eșecul Nabucco și presupune dezvoltarea unei capacități de transport gaze naturale între punctele existente de interconectare cu sistemele de transport gaze naturale din Bulgaria (la Giurgiu) și Ungaria (Csanadpalota), prin construirea unei noi conducte. BRUA va străbate teritoriul României pe o distanță de 528 de kilometri, de la sud, din județul Giurgiu, spre vest, traversând județele: Teleorman, Dâmbovița, Argeș, Olt, Vâlcea, Gorj, Hunedoara, Caraș-Severin, Timiș și Arad. Valoarea estimată a proiectului se ridică la 560 milioane euro. Din cele aproximativ 680 de locuri de muncă generate pe durata de construire a BRUA, aproximativ 340 vor fi ocupate de forța de muncă locală. Comisia Europeană a validat, pe 19 ianuarie 2016, finanțarea cu suma de 179 milioane de euro a lucrărilor ce urmează să fie efectuate de Transgaz la sistemul național de transport al gazelor naturale pentru dezvoltarea conductei BRUA, faza 1. După punerea în funcțiune, proiectul va asigura o capacitate maximă de transport gaze naturale de 1,5 miliarde metri cubi/an înspre Bulgaria și de 4,4 miliarde mc/an înspre Ungaria. Prin această conductă ar urma să fie transportate spre Austria și alte state vest-europene și gazele extrase din Marea Neagră.
