2. Marii Laureaţi: Gabriel Chifu şi Ion Bogdan Lefter
Anul acesta Festivalul Internaţional de Literatură „Tudor Arghezi”, ajuns la cea de-a 44-a ediţie, a înscris municipiul Târgu-Jiu şi oraşul Târgu-Cărbuneşti în rândul celor mai semnificative cultural-literar aşezări din România.
O pleiadă de mari scriitori români a redat acestor două localităţi mândria cavalerească, valoarea istoricosocială, dignitatea vladimirească şi rangul de vatră mitologicopolitică, reproiectată în „planşee” de spirit confratern, patriotic, voievodal, nobil, boem etc.
Dar cum deja „Gorjeanul” le-a dedicat o pagină şi încă o coloană în nr. 8943[1] nu-mi mai rămâne decât să relatez evenimentele care au mai avut loc Sâmbătă, 25 mai 2024, la Biblioteca Judeţeană „Christian Tell” între orele 11-14. Întâi şi întâi «podiumul poetic» moderat de harnicul scriitor, poet el însuşi, Horia Gârbea, dar şi critic la „Luceafărul”, „România literară” etc. (uneori cam prea exigent, persiflant, deseori motivat de mediocritatea unor pseudo „creatori” de literatură „proastă”); însă obiectiv sobru şi competent, cu un orizont informaţionat şi de sinteză adecvat clipei celei fugare.
Şi-au fructificat clipa kairotică poeţi cu „acolade” lirice diferite, nu toţi conştienţi de „sacralitatea” recitalului (vai, din cauza unei incredibile autosuficienţe de sine – n.m.,IPB.). 
Au compărut în faţa publicului de la MansArtă – jenant, deloc numeros – cum m-aş fi aşteptat – Gabriel Chifu, Mihai Firică, Valentin Talpalaru, Marius Ghica, Spiridon Popescu, Lazăr Popescu, George Vigdor, Cristian George Brebenel, Alex Gregora, Lazăr Popescu, Nicolae Rădoi, George Drăghescu, Dan Ionescu, Horia Gârbea.
Sub bagheta lui Dan Adrian Popescu, responsabil de program, s-au lansat şi câteva cărţi şi reviste de interes naţional. Gabriel Chifu: Despre petrecerea de sine[2], Paul Valéry: Eseuri aproape politice[3], Daniela Stănciulescu: Reste ici, Gabriel (un roman în franceză)[4], Lazăr Popescu: Revoltă în Lunca[5], Nicolae Rădoi: Popasul şi alte povestiri[6], Ion Popescu-Brădiceni: Scriitori români contemporani şi cărţile lor esenţiale (o istorie transmodernistă a literaturii române contemporane)[7] şi Ieşirea spre cer (o antologie de sonete transmoderne)[8]. Comentariile de rigoare asupra acestor volume le voi repartiza unui viitor material rezervat Salonului Editorial, în contextul căruia a fost lansată 
prestigioasa revistă a Uniunii Scriitorilor din România, al cărei director executiv este Gabriel Chifu (o publicaţie-fanion a peisajului literar actual – n.m.,IPB.), anume nr.22, anul LVI, 24 mai 2024, în care, la pagina 8, eu însumi sunt găzduit cu două poeme: Poemul orfic, Latifundiarul fericit, care anunţă viitoarea mea apariţie editorial, ca poet „clasicizat”, la Editura Şcoala Ardeleană, intitulată la sugestia lui Mircea Bârsilă „Trăitor în Ezoterezia” şi coagulată în jurul unui personaj emblematic „Călugărul-în-albastru”.
Şi a venit ziua de duminică, petrecută mirabil la Muzeul Crucilor de la Măceşu, la Muzeul „Tudor Arghezi” din Târgu-Cărbuneşti, apoi în amfiteatrul casei de cultură unde s-a petrecut emoţionanta şi excepţionala Gală a laureaţilor. Au luat loc în prezidiu: Gheorghe Grigurcu, preşedintele permanent de onoare al F.I.L. „Tudor Arghezi”, Gheorghe Nichifor, Dănuţ Birău, primar la Târgu-Cărbuneşti, Vasile Popovici, preşedintele juriului, Horia Gârbea, moderator, Pompiliu Ciolacu. Festivitatea de acordare a premiilor a fost ţinută printr-un minut de reculegere in memoriam Nicolae Manolescu. Lui Ion Mocioi i s-a oferit titlul de cetăţean de onoare al oraşului Târgu-Cărbuneşti, iar lui George Drăghescu o diplomă de excelenţă pentru ideea de revistă „Ceaşca de cafea”.
Premiile mari, acordate de Uniunea Scriitorilor din România, au fost adjudecate de Gabriel Chifu şi Ion Bogdan Lefter. Laudaţio-urile au fost rostite cu inteligenţă, profesionalism impecabil şi cu ştiinţă filologică şi exegetică de Vasile Spiridon şi Cristian Pătruşconiu.
Vasile Spiridon a remarcat că personalitatea lui Gabriel Chifu e în directă descendenţă cu Tudor Arghezi fiind ca şi marele model tutelar un poet remarcabil şi un prozator prodigios. I-a subliniat regularitatea crezului estetic. Stilul său a împrumutat ceva din cursul apei şi e bivalent, vorticial şi existenţial. Temele predilecte i-s tragica trecere a timpului, seninătatea mioritică, enunţul ireal, retragerea din contingent, etica şi morala conjugate într-un discurs neomodernist. În replică Gabriel Chifu a recitat poemul arghezian „Niciodată toamna” şi propriul poem „Viaţa şi moartea. Cuvinte transformate în tăcere”.
Cristian Pătrăşconiu i-a desenat lui Ion Bogdan Lefter un portret complet, impecabil, elocvent: I.B.L. a scris cu o remarcabilă tenacitate; şi-a sporit opera în amplitudine şi semnificanţă; a fost stâlp şi promotor monografic al Cenaclului de Luni; ca pedagog al concretizat un proiect „România Educată” şi a bunului simţ, s-a exprima critic pe linia de operă deschisă (a lui Umberto Eco – n.m.,IPB.); a manifestat constant siguranţă, eleganţă, pasiune; şi-a format o bibliotecă auctorială şi un evanteu criticoistoric; a fost deopotrivă un polemist urban şi un accelerator de spirit critic, dar cu o radicalitate întemeietoare.
În replică Ion Bogdan Lefter şi-a mărturisit fireasca emoţie de-a primi acest premiu de apoteoză a carierei sale; a precizat că şi-a construit literatura scrisă în trepte valorile, de la poteci înspre piscuri; că Nicolae Manolescu i-a fost profesor la propriu.
Nota mea: Directorul Festivalului a fost Pompiliu Ciolacu; responsabili de program: Dan Adrian Popescu şi Daniela Petruţa Gapşea.
Bibliografie
1. Vezi articolul „Laureaţii Festivalului Internaţional de Literatură „Tudor Arghezi”, la ediţiile 2023, 2024”, în Gorjeanul, anul XXXIV, nr.8943, vineri, 24 mai, pp.10-11
2. Gabriel Chifu: Despre petrecerea de sine şi alte poezii; Editura Şcoala Ardeleană; Cluj-Napoca, 2024
3. Paul Valéry: Eseuri aproape politice; traducere din limba franceză şi ediţie îngrijită de Marius Ghica; Editura Tracus Arte, Bucureşti, 2024
4. Daniela Stănciulescu: Reste ici, Gabriel (roman); L’Harmattan, Paris, 2017
5. Nicolae Rădoi: Popasul şi alte povestiri; Editura Limes, Cluj-Napoca, 2024
6. Lazăr Popescu: Revoltă în Lunca; Editura Limes, Cluj-Napoca, 2024
7. Ion Popescu-Brădiceni: Scriitori români contemporani şi cărţile lor esenţiale. O istorie transmodernistă a literaturii române contemporane; Editura TipoMoldova, Iaşi, 2023
8. Ion Popescu-Brădiceni: Ieşirea spre cer; Editura PIM, Iaşi, 2024
Ion Popescu-Brădiceni, doctor în filologie, scriitor
