Luminița Popescu, candidat la Primăria Târgu-Jiu, este directorul unui proiect desfășurat de Universitatea Constantin Brâncuși din municipiu, în valoare de 8,2 milioane de lei. Acest proiect urmăreşte intensificarea transferului de cunoştinţe şi tehnologie între Universitatea „Constantin Brâncuşi” din Târgu-Jiu-Facultatea de Inginerie şi întreprinderi din mediul privat, al căror obiect principal al activităţii îl constituie fabricarea materialelor de construcţii și a produselor refractare termoizolatoare. Materialul principal folosit în acest proiect este, în mod incredibil, chiar cenunșa de la termocentralele din Gorj. Mai exact, în proiect s-a demonstrat că zgura și cenuşa din depozitele istorice poate înlocui nisipul în compoziţia betoanelor uşoare, mortarelor, cărămizilor, pavelelor și bordurilor, materiale necesare în modernizarea viitoare a municipiului Târgu-Jiu. Candidata Pro România spune, de asemenea, că o fabrică pentru realizarea unor tipare metalice ce pot fi utilizate în producția elementelor prefabricate din beton poate fi realizată la Târgu-Jiu, fiind create astfel noi locuri de muncă.
Proiectul „Utilizarea deşeurilor din industriile extractivă, energetică şi metalurgică drept surse alternative de materii prime la fabricarea produselor refractare termoizolatoare şi a materialelor de construcţii” – UCBECOTECH urmărește, potrivit Luminiței Georgeta Popescu, candidat la Primăria Târgu-Jiu, valorificarea, în sectorul producţiei industriale a rezultatelor cercetărilor aplicative, realizate deja de UCB prin proiecte anterioare, în domeniul valorificării deşeurilor din industria energetică (cenuşi de termocentrală rezultate din arderea combustibililor solizi), industria minieră și extractivă (reziduuri argiloase de decopertare din carierele de lignit, detritus de foraj) şi metalurgică (zguri din procesele de elaborare şi tratament secundar al oţelului).
Cu alte cuvinte, prin acest proiect se dorește trasferarea tehnologiilor inovative partenerilor industriali, tehnologii prin care să se utilizeze deșeurile industriale ca înlocuitor, ca sursă alternativă de materii prime, în vederea fabricării materialelor de construcţii și a produselor refractare.
,,La acest moment avem 5 parteneri industriali din Targu Jiu, Timișoara și Brașov, cu care am realizat mai multe loturi industriale de materiale de construcții sau produse refractare, utilizând cenușa de termocentrală luată din depozitele de cenușă ale Termocentralelor Rovinari, Turceni, CET SUD Timișoara, CET Govora sau UATAA Motru”, spune Luminița Georgeta Popescu, cadru universitar, fost rector al UCB.
Cenușă în loc de nisip
De altfel, din cercetarea industrială desfășurată până acum în proiect s-au obținut deja: 4 loturi industriale mari de cărămizi pentru construcții pline (format 240 x 115 x 63 mm), totalizând cca. 30 mii unități de produs, la care adaosul de cenușă a fost de (10-12)% și 4 loturi de blocuri ceramice cu goluri (au fost fabricate cca. 3400 bucăți blocuri ceramice 290x240x238 mm Light și cca. 1000 bucăți de blocuri ceramice 500x120x238 mm). ,,Cenușa de termocentrală a înlocuit nisipul – agregat natural, care în mod normal se utilizează pentru corectarea plasticității amestecului procesat. În cazul în care argila rezultată din decopertare este prea grasă, amestecul procesat are plasticitate foarte mare și în procesul termic de uscare la 1100 C, procentul de rebuturi (cărămizi care crapă) este foarte mare. Reducerea plasticității se realizează prin introducerea unei cantități de nisip. Noi, prin proiect, am înlocuit total nisipul utilizat în fabricarea cărămizilor, cu cenușa de termocentrală adusă de la depozitul de cenușă aparținând Termocentralei Rovinari”, a specificat directorul de proiect.
,,De asemenea, la alt partener industrial am realizat și un lot experimental de cărămizi refractare ușoare termoizolatoare cu adaos de cenușă de la CET Govora în procent (55-64)%, 4 loturi de betoane termoizolatoare ușoare cu câte cu adaos de cenușă de la UATAA Motru în procent (45-70)%. S-au mai făcut și 6 loturi experimentale de plăci şi cărămizi din gresie antiacidă, în care s-a utilizat ipsos rezidual rezultat în urma operației de desulfurare de la Termocentrala Turceni”, a mai spus candidata. 
,,În cadrul aplicațiilor industriale de la Timișoara, am utilizat pentru prima data în România, tipare metalice modulare importate dinSlovenia, pe care partenerul industrial le-a identificat la un târg internațional de materiale de construcții. Mi le-a arătat pe un pliant și i-am propus să le achiziționăm prin proiect și să le utilizăm pentru turnarea unor elemente prefabricate din beton care permit obținerea unor piese de beton care se pot asambla asemenea unor piese de joc LEGO”, a mai dezvăluit Luminița Popescu.
Târgu-Jiul se poate dezvolta și din cenușă!
,,Așadar, cenuşa de termocentrală depozitată în depozitele de cenuşă de la Rovinari şi Turceni poate fi valorificată prin intermediul tehnologiilor inovative pe care deja le-am dezvoltat în cadrul proiectelor de cercetare științifică. Mai exact, cenuşa poate înlocui nisipul în compoziţia betoanelor uşoare, mortarelor, cărămizilor, pavelelor, bordurilor. Este un exemplu clar că tehnologiile inovative pot fi aplicate cu succes în aplicații industriale, cum la fel de evident este şi că pentru a evolua trebuie să ne adaptăm la noile tendinţe ale tehnicii și trebuie să absorbim tehnologii inovative în toate domeniile de activitate, singura soluție de a crește competitivitatea și de a genera bunăstare. Mai mult, am putea realiza și noi la Târgu Jiu o fabrică pentru realizarea tiparelor metalice, cum sunt cele prezentate, creând, astfel, locuri de muncă”, a declarant Luminița Popescu, candidat pentru funcția de primar al municipiului Târgu-Jiu.
De altfel, Luminița Popescu, promite prin proiectul său de candidat că poate transforma Târgu-Jiul în cel mai frumos oraș din România. ,,Utilizând soluții inovative în toate domeniile de activitate, putem reconstrui orașul într-o altă paradigmă, care să atragă investitori și turiști, deopotrivă, și în care oamenii să trăiască mai bine”, a conchis Luminița Popescu.
ANAMARIA STOICA
Mai ieftin pentru Romania, NU doar pentru Targu Jiu, ar fi ca mafia psd-alde-antiromaniatasialuicopypastetonta, NU ati mai avea candidati. Ce zici? Renuntati sa mai jefuiti Romania?
Offf! Ce a mai descoperit aceasta doamna !! Pai nu cumva Siniatul firma de la Turceni a descoperit demult aceasta materie prima pentru prefabricatele pe care le produc?! O fii descoperit si apa calda …hai sa fim seriosi.
Daca Tg-Jiul se poate dezvolta și din cenușa, că așa zici, Lumizdo, nu e mai bine sa îi dam foc înainte? Iar despre cărămizile tale din cenușa, vezi că povestea asta e de prin anii nouazeci, când tu aveai alte preocupari, legate de olărit parca.