Campania Gorjeanul „Donezi o jucărie, dăruiești un zâmbet” a poposit și în satele din comuna Scoarța, după vizitele noastre la Bâlteni, Negomir, Roșia de Amaradia și Prigoria. De data aceasta, vremea a fost de partea echipei, și așa am putut ajunge la copii fără dificultățile din zilele anterioare.
Nu putem trece neobservată problema principală pentru care foarte mulți copii din satele gorjene trăiesc drama de a-și vedea familia destrămată, după ce unul sau ambii părinți s-au văzut nevoiți să plece la muncă, în afara țării, pentru a putea asigura un trai mai bun pentru ei și familiile lor.
Din nefericire, multe familii n-au mai reușit să se reunească, iar parte dintre copiii rămași în grija rudelor, cei mai norocoși – în grija bunicilor, încearcă să facă față unor mari dureri sufletești.
Faptul că au primit jucării, din partea altor copii care au donat cu multă generozitate fel și fel de „pufoșenii”, mașinuțe, puzzle-uri, a adus însă un strop de veselie, reușind astfel să le înseninăm ziua.
Toate aceste lucrușoare au multă importanță, dincolo de cea materială, să spunem, pentru că astfel de întâmplări pot da speranță, iar speranța trebuie să fie prezentă în orice casă.
Așa am ajuns să cunoaștem copii minunați din satele Bobu, Scoarța, Copăcioasa și Budieni, cărora jucăriile primite chiar i-au făcut să zâmbească.
Nu puteam să ne ducem misiunea până la capăt, fără câteva doamne din administrația comunei care ne-au ajutat să ajungem la micii oameni din satele menționate și cărora avem numai cuvinte de mulțumire.
Cu ajutorul lor, am ajuns și la Leonard, un băiețel de 12 ani, din satul Bobu, care este crescut doar de mamă, copilul având și probleme de sănătate, mama lui fiind și însoțitorul său, pentru care primește o indemnizație.
Nu mai au alte venituri, din păcate… Cert este că la vederea jucăriilor, băiatul s-a bucurat nespus, plecând grăbit în casă strângând „comorile” la piept.
O fetiță de trei ani, tot din Bobu, a primit jucării potrivite vârstei sale, de trei ani. Și aceasta este crescută de un singur părinte, de mama ei, iar starea financiară este cât se poate de grea. O altă fetiță, de doi anișori, este crescută de mamă și de bunic.
Bunicul muncește cu ziua prin sat, mama ei nu are alte venituri, dar această familie încearcă să supraviețuiască în mod decent, crescând păsări și, la fel ca în majoritatea cazurilor, muncind pământul.
Fetița este crescută cu mare dragoste și pare o mică prințesă: „În fiecare zi se moțează, îi prindem codițe, ca să fie o prințesă…”, ne-a povestit bunicul despre copila extrem de vorbăreață și de-o veselie molipsitoare.
Am mai ajuns și la o familie în care tatăl a reușit să-și găsească serviciu, după ce în urmă cu ceva timp a avut mai multe accidente de muncă. Totuși, familia cu doi băieți, de 5 și 9 ani, a găsit puterea de a merge mai departe cu toate greutățile care le-au fost date. Băieții au primit jucării, iar zâmbetele lor ne-au înmuiat sufletul…
Am ajuns și la doi gemeni dulci, care au sub un anișor, și am avut privilegiul să-i cunoaștem fix în pătuțurile lor.
Familia primește ajutor social de la primărie, neavând alte venituri, dar din acea casă răzbătea veselia și dragostea, semn că orice greutate ar veni, părinții vor putea face față. Jucării au mai ajuns și la alți copii, chiar mai mari, de 12 sau 13 ani.
Un caz trist este și cel al unei familii, cu doi copii, în care mama are probleme de sănătate.
Speranța, în acest caz, este că această comunitate din Scoarța să vină, ori de câte ori este nevoie, în sprijinul acestei mame, deosebit de încercată.
Cu ajutorul doamnelor din administrația comunei Scoarța, am reușit astfel să ajungem la toți cei 26 de copii, din lista pe care dumnealor ne-au pus-o la dispoziție, alegând cazurile cu micuții ale căror familii au posibilități foarte reduse de trai.
Vom continua această campanie plină de suflet și vă vom reda poveștile pe care le vom întâlni în cale.
I.I., M.C.H.
