Ion Călinoiu, ia în calcul o nouă candidatură la funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean(CJ) Gorj, peste doi ani de zile. Până însă la propuneri şi alegeri, şeful judeţului susţine că mai are de îndeplinit sarcinile unui mandat aflat încă la jumătate.
Face în schimb un bilanţ al anului 2010 pentru instituţia pe care o conduce, rezultatele acestuia fiind atât satisfăcătoare cât şi nesatisfăcătoare pentru şeful CJ Gorj.
Reporter: Se încheie anul. Cum a fost 2010 pentru instituţia pe care o conduceţi?
Ion Călinoiu: 2010, evident, are şi părţi bune şi părţi cu aspecte negative. M-aş referi, în primul rând, la cele legate de neîmplinirile noastre care au la bază cauze obiective şi cauze subiective.
Rep.: Care este de fapt marea dezamăgire a dumneavoastră?
I.C.: Pentru mine marea neîmplinire şi marea dezamăgire este legată de modul de gestionare, prin management defectuos, a unităţilor economice de importanţă strategică naţională şi cu efect şi impact vital pentru judeţul Gorj. Acestea sunt complexurile energetice şi mineritul. Faptul că nu s-a înţeles că, la nivelul judeţului Gorj, este nevoie de o voce unitară, nu de azi, de cincizeci de ani, să exploateze cărbunele în Gorj, pentru a beneficia de pe urma acestor bogăţii, am avut mult de pierdut. Urmare a intereselor care au stat la baza celor ce au condus aceste unităţi economice am ajuns într-o situaţie încât în loc să progresăm, în loc să ne modernizăm, să realizăm programe pentru conformitate de mediu, să intrăm pe linie dreaptă în anul 2011 fără nici o teamă, am ajuns în situaţia încât prin achiziţii dubioase, prin interesele clientelei politice sau intereselor de grup să disponibilizăm oameni. Să stăm cu frica în sân că aceste unităţi nu vor mai avea perspectivă după 2011.
Rep.: Cine a determinat eşecul din minerit şi energie?
I.C.: Nu sunt un pesimist, dar vreau să spun că sunt cauze subiective care au condus, în acest an, la ceea ce a însemnat eşec în activitatea de minerit şi energie. Toate aceste întruniri, dacă ne aducem aminte, pe care le-am promovat la nivelul Consiliului Judeţean, au fost ignorate de cei ce au condus de la nivel naţional. Asta, în frunte cu ministrul Videanu şi chiar cu sindicatele. Să fie foarte clar! Am adunat sindicatele şi au zis, de fiecare dată, că trebuie să ne batem pentru menţinerea locurilor de muncă. Găselniţele acestea legate de noua formă de organizare, întrunirile la Rânca şi în alte locuri fără autorităţile locale, a făcut ca ei să lucreze numai pentru ei, într-un mod defectuos în care transparenţa nu a fost de niciun fel. Ele au avut scopul numai de a rezolva problemele, aşa cum spuneam, de interes partidic sau de interes personal ori de grup. Apoi, vedeţi că în 2011 se intră cu prima măsură, disponibilizări, după un program bine stabilit, am înţeles, la fiecare complex energetic. Eu îmi pun însă speranţe ca, noi toţi, cu idei diversificate, să abordăm o soluţie foarte clară, încât să răspundem la rezolvarea problemelor la nivelul judeţului Gorj, în interesul judeţului Gorj.
Rep.: Programul social anunţat de sindicalistul Marin Condescu stabileşte aceste măsuri pe care le-aţi exemplificat dumneavoastră?
I.C.: Da şi nu. În 2011 programul social pe care îl scoate Condescu trebuia să fie foarte bine gândit, şi nu cu disponibilizări şi indemnizaţii de disponibilizare, ci cu reconversie profesională şi cu sprijinul statului pentru reîncadrarea oamenilor în acest domeniu de activitate, de reconstrucţie ecologică şi infrastructură. Din acest mare obiectiv economic al judeţului Gorj, unde a spus că sunt neîmpliniri şi nemulţumiri, sigur că au decurs în lanţ o serie de nerealizări. Astfel, unităţile economice prestatoare de servicii au trebuit, la rândul lor, să îşi ajusteze activitatea prin disponibilizări sau trecerea în şomaj a celor care erau angajaţi, urmare a reducerilor activităţilor de exploatare a cărbunelui şi implicit a reducerilor volumului de investiţii în minerit şi energie. De aceea numărul şomerilor la nivelul judeţului Gorj peste media pe ţară este o neîmplinire a noastră a tuturor, nu o atribui obligatoriu clasei politice. Dar este responsabilă şi clasa politică, sub acest aspect, şi am nemulţumirea mea sufletească că cei care aveau un cuvânt de spus nu au vrut să asculte ce este mai bine pentru judeţul Gorj.
Rep.: În acest context, cum a fost afectat judeţul, în plan administrativ?
I.C.: În plan administrativ, faptul că nu a fost respectată autonomia locală, programe stabilite de noi, la început de an 2010, nu au fost realizate. Motivul a fost clar, pentru prima dată în cei douăzeci de ani în istorie a fost o rectificare negativă iar, ca atare, programul nostru iniţial şi angajamentele în plan local n-au mai putut fi realizate şi respectate pentru că guvernul în loc să vină cu rectificare pozitivă, a făcut exact invers. De asta, au rămas la ora actuală, pe programe naţionale de modernizări de drumuri şi de canalizare de apă, societăţi comerciale ale căror sume nu au fost achitate nici la această dată, dar nu din motivul că nu ar fi bani ci din motive de subiectivism în ceea ce înseamnă actul administrativ guvernamental şi de repartizare a banilor pentru alte obiective noi.
Rep.:Care sunt urmările faptului că banii s-au acordat de la Guvern, în mod subiectiv, sau mai exact pe culoare politică?
I.C.: Neînceperea lucrărilor de investiţii pentru modernizarea drumurilor de la Strâmba, Mătăsari, Dragoteşti, Bolboşi, Borăscu, Turceni înseamnă pentru noi o neîmplinire prin faptul că banii pe care i-am avut în 2009 nu au fost acordaţi în 2010 de către actuala guvernare. Nu ai de unde la nivelul judeţului Gorj să faci buget propriu, deoarece se cunoaşte foarte clar că bugetele, la nivelul administraţiei publice locale, au la bază, în structura veniturilor peste 90% venituri la bugetul statului.
Rep.:De ce aţi fost însă mulţumit din tot ce s-a întâmplat în 2010?
I.C.: Am o singură mulţumire că la nivelul judeţului Gorj a fost linişte şi asta pentru că gorjenii au înţeles că tot ce e rău trebuie să treacă odată. Eu mă gândesc că va trece acest rău peste noi, şi îl vom depăşi prin măsurile pe care trebuie să le luăm pe plan local, de utilizare a resurselor umane.
Rep.: Cum vedeţi sondajul făcut public de parlamentarul Dan Ilie Morega? Sunteţi creditat cu 18,1% pentru Consiliul Judeţean.
I. C.: Pe mine nu mă interesează la ora actuală acest sondaj, nu mă interesează niciun fel de sondaj. Pe mine mă interesează să uităm de greutăţi, dacă putem, să trecem peste greutăţile pe care le-am avut în acest an şi să ne luăm măsurile cele mai bune şi să fim pregătiţi pentru greutăţile anului viitor. Şi ca atare priorităţile mele sunt să atragem în continuare fonduri nerambursate pentru proiecte la nivelul Judeţului Gorj. În acest sens avem deja un proiect finanţat pentru modernizarea Policlinicii Târgu-Jiu şi pentru dotarea ei. Avem proiecte care pot fi finanţate din prima zi a anului 2011. Acestea sunt lucrurile care mă interesează şi nu sondajele. În ce îl priveşte pe Morega, eu nu vreau să îl critic în niciun fel de această dată, dar ştie dânsul ce are de făcut: să nu mai caute partide în primul rând şi să îşi vadă de treabă.
Reporter: Va mai fi Ion Călinoiu, din nou, candidat peste 2 ani de zile la Consiliul Judeţean?
I.C. : În primul rând nu trebuie să fiu un om care nu îşi asumă răspunderea, să fiu laş. Eu îmi doresc să candidez. Dar până atunci trebuie să vad dacă îmi rezolv responsabilităţile, să văd dacă sunt candidatul cu cele mai mari şanse, nu să candidez doar de dragul de a candida. Având această garanţie, că sunt candidatul cu cele mai mari şanse, sigur mă va susţine şi partidul. Trebuie să ştie toată lumea că fără susţinerea partidului nu poţi să faci nimic. De aceea eu acum mă axez pe ceea ce înseamnă realizarea proiectelor la nivelul judeţului Gorj, şi la ce pot continua în mandatul următor, aşa cum am făcut şi în mandatul 2004 – 2008. Eu cred că sunt multe lucruri pe care le-am continuat şi e bine că au finalitate.
Anamaria Stoica
