Ca la noi, la nimeni – Talpa ţării, la pământ!

375

Se întâmplă ca exact agricultura să scârţâie cel mai tare în anii din urmă. Şi cu deosebire în anul acesta, când pe lângă slabii miniştri de la Agricultură să mai vină şi seceta prelungită ori calamităţile generate de puhoaie, grindină şi alte pericole pentru viitoarele recolte puse sub semnul întrebării.
ÎNSTRĂINAREA TERENURILOR ARABILE. Suntem ţara membră a Uniunii Europene cu cea mai proastă gestionare a terenurilor arabile. Vândute străinilor în proporţie de 40%, ceea ce nu se mai întâmplă în niciuna dintre statele foste comuniste, din Estul şi centrul Europei. În vreme ce Polonia, Ungaria şi Slovacia au introdus o serie de legi şi măsuri restrictive, la noi nici guvernele şi nici Parlamentul nu intervin cu nimic pentru oprirea vânzărilor celor mai fertile pământuri ale ţării. Statistic, recolta la grâu din acest an e mare. Dar nu se ştie cât din acest grâu aparţine fermierilor români şi cât străinilor.
CULMEA TUPEULUI. ŞEFII APIA DAU VINA PE ŢĂRANI PENTRU NEPLATA SUBVENŢIILOR. Ţăranii şi fermierii români au intrat în greva foamei pentru neplata subvenţiilor agricole la timp, subvenţii care-ar fi trebuit să provină din fonduri europene. Iar cu un tupeu rar întâlnit, directorul APIA îi muştruluieşte pe ţăranii şi fermierii din România că nu ştiu să întocmească cererile pentru obţinerea subvenţiilor. Asta în vreme ce APIA are o armată de 7.000 de funcţionari în domeniul plăţilor în agricultură anume plătiţi ca să-i înveţe pe acei neştiutori cum să-şi completeze cererile. Mai exact, APIA are aproape 7.000 de angajaţi, cărora li se adaugă încă 2.000 ai Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale. Unii dintre cei 7.000 de funcţionari ai APIA sunt plătiţi cu câte 2.000 euro pe lună, anume pentru a îndruma fermierii şi ţăranii în completarea corectă a cererilor pentru subvenţii. Numai că APIA are un catastrofal sistem electronic ce i-a dus la disperare chiar şi pe salariaţii agenţiei. Sistemul a costat zeci de milioane euro şi este întreţinut de firmele căpuşe SIVECO şi TEAMNET, dar sistemul cade foarte des. Uneori chiar şi zile întregi la rând. În prezent, corpul de control al primului ministru verifică softul utilizat de APIA pentru autorizarea subvenţiilor.
Angajamentul iniţial al APIA legat de finalizarea plăţilor în zootehnie era data de 15 august, iar termenul nu a putut fi respectat din cauza unor probleme de soft, în zilele de 11 şi 12 august, când s-a introdus aplicaţia pentru taurine de carne. În loc să vadă propriile vinovăţii, şefii APIA dau vina, cum spuneam, pe agricultorii români că nu ştiu să completeze cererile, deşi instituţia are o droaie de angajaţi plătiţi cu salarii de nababi bugetari – câte 2.000 euro de căciulă! – anume angajaţi pentru a-i ajuta pe fermieri.
APIA a plătit până astăzi subvenţii de 1,919 miliarde euro pentru 920.000 de fermieri, din fondurile europene aferente anului 2015, în sumă totală de 2,1 miliarde euro. Este o restanţă pentru anul 2015, iar pe anul 2016 nu s-a plătit nimic.
SCHIMBĂRI ÎN ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ. De multă vreme, Guvernul Cioloş se screme să modifice legea administraţiei publice locale. Pe site-ul www.Profit.ro se anunţă că, până la urmă, de-o mai duce-o până la toamnă, Guvernul Cioloş va modifica clasificarea oraşelor şi comunelor. Fiind o intenţie, nu ne vom exprima vreo părere, deocamdată. Bănuiesc că se află în dezbatere publică şi va trebui să treacă prin Parlament.
M-am întâlnit cu un fost distins profesor Alexandru Daviţoiu, din Brădiceni, care mi-a adus aminte de temerile prof. Ionel Nistorescu. Mare luptător pentru reînfiinţarea comunei Brădiceni, astăzi doar o localitate a comunei Peştişani. Să-i liniştesc, mi-e greu. Depopularea satelor este reală, iar satul Brădiceni pare unul dintre cele mai îmbătrânite. Din ceea ce se ştie, mi-e greu să cred că nu vor mai dispărea comune. Succint, în ceea ce priveşte localităţile rurale, acestea vor fi comune poli rurali (comune cu funcţie de loc central, având o populaţie de minimum 2.000 de locuitori, poziţie geografică favorabilă şi potenţial de dezvoltare socio-economică) şi alte comune. Satele componente îşi păstrează caracterul rural şi aparţin reţelei de localităţi rurale, se mai anunţă în sursa www.Profit.ro.
ION PREDOŞANU

P.S. Buricul Târgului Bucureştilor, Nicuşor Dan, crede s-a făcut băiat mare. Sau aşa se crede. A transformat uniunea salvaţi Bucureştiul în Uniunea Salvaţi România şi anunţă sprijinul său pentru reînnoirea mandatului de prim-ministru pentru Dacian Cioloş. Vrea 10% la alegerile parlamentare! Numai că un sondaj al PNL îi dă 10% pentru Bucureşti şi 4% la nivel naţional. Adică, nu va intra în Parlament. Mai şi ameninţă Nicuşor Dan: „Vrem să fim o sperietoare pentru Guvern, că dacă nu îndeplineşte ceea ce şi-a asumat îi retragem sprijinul”. O declaraţie de tot râsu-plânsu (Ion Predoşanu)

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here