Motto: „Dacă găsești un drum fără obstacole, probabil că drumul acela nu duce nicăieri.” – J.F. Kennedy
Vineri și sâmbătă, fusese anunțat un Summit al Uniunii Europene, primul după cinci luni cu participarea față-n față a președinților și primilor miniștri ai țărilor membre ale UE, după declanșarea oficială a pandemiei cu COVID-19, care făcuse imposibilă prezența acestora la Bruxelles.
Un summit extrem de important pentru toate țările membre, dar mai ales pentru țara noastră cea puternic afectată de pandemie. Prin tema de bază, România își punea și încă își mai pune mari speranțe în primirea de fonduri europene. Unele rambursabile, altele sub formă de împrumut. Revenind la tema summit-ului, pe care încă n-am anunțat-o, se dezbate și negociază Proiectul unui uriaș plan de relansare economică a Uniunii Europene după coronavirus. Dar dezbaterea Proiectului s-a lovit, vineri, de inflexibilitatea țărilor așa-zise „frugale”, mai ales Olanda și Austria, adică în prima zi a unui summit european cu un rezultat foarte incert, după cum a comentat AFP, preluată de Agerpres. A fost pentru prima oară, după cinci luni, din cauza pandemiei de COVID-19, când șefii de stat sau de guvern, purtând mască de protecție pe față și salutându-se, dându-și coate, s-au reunit în persoană la Bruxelles.
După circa șapte ore de discuții în conclav, apreciate drept „constructive” de mai multe surse, ei s-au reîntâlnit pentru un dineu în cursul serii, unde situația s-a tensionat, din pricina poziției considerată prea dură a Olandei, cu privire la controlul fondurilor ce ar putea fi distribuite.
În centrul discuțiilor s-a aflat un plan comun de relansare post-coronavirus de 750 de miliarde de euro, finanțat dintr-un împrumut comun, girat de Comisia Europeană, inspirat de o propunere avansată de cancelarul Germaniei, Angela Merkel, și președintele Franței, Emmanuel Macron.
Acest plan este alcătuit din 250 de miliarde de euro împrumuturi, dar mai ales subvenții de 500 de miliarde de euro, care nu vor trebui rambursate de statele membre beneficiare. El este însoțit de bugetul multianual al Uniunii Europene(2021-2027), în valoare de 1.074 de miliarde de euro. Cele patru țări așa-zise „frugale”: Olanda, Austria, Danemarca și Suedia, cărora li s-a alăturat Finlanda -, emit serioase rezerve în legătură cu această propunere de care ar urma să beneficieze în special Italia și Spania, două țări foarte afectate de pandemie, dar pe care le consideră cele mai relaxate în domeniul bugetar.
Planul prevede ca banii să fie plătiți în schimbul unor reforme introduse de țările beneficiare.
Charles Michel, premierul Olandei, care s-a întâlnit în cursul nopții de vineri cu cancelarul german Angela Merkel și cu președintele francez, Emmanuel Macron, a propus o soluție de compromis în negocierile privind Fondul Uniunii Europene de relansare economică, astfel că noul plan ar prevede reducerea subvențiilor și menținerea condițiilor privind normele statului de drept, au declarat surse citate de site-ul Politico.eu și de agenția Reuters. Potrivit propunerii, Fondul UE de relansare post-pandemie va rămâne la nivelul de 750 de miliarde de euro, dar subvențiile vor scădea la 450 de miliarde de euro(față de 500 de miliarde), iar creditele vor fi de 300 de miliarde de euro(față de 250 de miliarde).
Planul prevede menținerea condiției respectării normelor statului de drept, în accesarea fondurilor europene. De asemenea, este propusă instituirea unui „mecanism de urgență” pentru blocarea fondurilor UE în cazul în care se constată că o țară nu ar fi respectate reformele economice solicitate. Cuantumul bugetului UE pentru perioada 2021-2027 rămâne la nivelul de 1.074 de miliarde de euro.
ION PREDOȘANU
P.S. Summitu-ul Uniunii Europene s-a prelungit și duminică, la această oră, când închei acest comentariu, neștiind dacă s-a ajuns la vreun rezultat. Și când te gândești că planurile Guvernului Iohannis-Orban se bazează pe acești bani! Adică, nu se vinde pielea ursului din pădure! (Ion Predoșanu)
