Motto: „Lung e drumul Gorjului/ Dar mai lung al dorului.” Versuri de cântec popular
M-am sculat dis de dimineață, pe la ora 5,45, și, după ce am mâncat micul dejun și mi-am băut cafeaua amară, fără zahăr, făcută de nevastă-mea, jurnalista Maria Șerban Silivaș. Și cum călătorului îi șade bine cu drumul, m-am îndreptat spre Autogara Militari, de unde mi-am continuat drumul cu un super autocar marca SETRA, al firmei româno-franceze Normandia, ce-și are sediul în Horezu, județul Vâlcea. Evident, am urcat în autocar cu mască, având locul rezervat dinainte cu o zi. Un loc era ocupat, unul liber. Așa că s-au respectat toate regulile distanțării fizice și măsurile sanitare în vigoare.
Șoferul a plecat, molcom, cum îi era firea de om aflat la vârsta a doua și a condus minunat, calm și preventiv până la Horezu, unde l-a înlocuit un alt coleg de muncă, mai tânăr și cu drag de oarece viteză.
Am avut parte de o zi frumoasă, de parcă mă aflam într-un voiaj de la București la Târgu-Jiu cum n-am mai avut parte cam demultișor. Cerul curat ca oglinda spre un cer albastru, cu rari nori cumulus și abia de la Horezu, unde-am stat 15 minute, preț de o cafea și o apă plată, au apărut și niscaiva nori negri aducători de ploaie. O ploaie mult dorită și așteptată de toată lumea. Fie ei agricultori sau nu.
Ce să vă spun, autostrada A1 curată și neaglomerată, apoi ocolul Piteștiului pe șoseaua de centură admirabilă și comparabilă cu aceea a Craiovei – ceva mai modernă și cu apeducte -, după care am intrat în satele dintre capitala județului Argeș și Râmnicu Vâlcea.
Neplăcerea cea mare a constituit-o starea jalnică a culturilor agricole. Nicăieri n-am văzut grâu mai mare de 30 de centimetri, probabil cu boabe mai mici, dacă nu chiar seci. Cât despre porumb, ce să vă spun. O mare tristețe, întrucât majoritatea culturilor de porumb – nu prea multe – nu depășeau ca înălțime 15-20 de centimetri. Ne va aștepta o secetă cumplită, poate cea mai groaznică din ultimii 60 de ani, iar recoltele vor fi, cu siguranță, insuficiente ca să ieșim din iarna viitoare.
Râmnicu Vâlcea a fost și este un oraș superb, de o curățenie desăvârșită. Păcatul cel mare este acela că pe geamurile multor spații comerciale scria tristul „De închiriat”. Vorbe văzute, din păcate și la Horezu și chiar la Târgu-Jiu.
Mai toate satele prin care-am trecut aveau case frumoase, curți aranjate și grădini lucrate de harnici gospodari. Care numai ei știu dacă vor și recolta ceva și cât? O altă impresie cumplit de neplăcută este că pe tot drumul există hoteluri și restaurante, ba chiar și numeroase pensiuni închise. Semnele rele pentru industria HoReCa se țin scai de români, circa 400.000 de lucrători ai acestora fiind în șomaj tehnic. Și nu se știe nimic când și dacă vor mai reveni la fostele lor locuri de muncă.
ALOCAȚIILE PENTRU COPII, ÎN LINIE DREAPTĂ. Camera Deputaților a adoptat, miercuri, în calitate de for decizional, un proiect de lege de respingere a OUG din februarie care prevedea amânarea pentru 1 august a dublării alocației de stat pentru copii, în loc de 1 februarie. Au fost 209 voturi pentru legea de respingere, trei voturi contra și șase abțineri.
Proiectul viza prorogarea, până la 1 august 2020, a aplicării prevederilor Legii nr. 14/2020 privind dublarea alocațiilor pentru copii. Reamintim că, în luna decembrie a anului trecut, Camera Deputaților a votat, în calitate de for decizional inițiativa legislativă a PSD care prevede dublarea alocațiilor pentru copiii între 2-18 ani, promulgată, în 14 ianuarie, de președintele Iohannis, sumă care ajunge la 300 de lei, respectiv la 600 de lei pentru copiii cu handicap. Cum senatul fusese mai operativ, iar Camera Deputaților ca for decizional s-a mișcat mai încet, în sfârșit, alocațiile trebuie mărite începând cu data de 1 iulie 2020.
ION PREDOȘANU
