Motto: „Guvernul nostru nu poate să cadă. Se află în subteran.”
Aleksandar Cotric, Din Incizii rapide(2007)
Încă de la finele anului 2020, deficitul bugetar era de aproape 9,8% din PIB și nu se părea a se ține cont de acest fapt cumplit. Din moment ce și GuWernerul meu II – Iohannis-Cîțu continua să facă împrumuturi fără vreo noimă, la dobânzi astronomice.
Iar la începutul anului 2021, Comisia Europeană a transmis un semnal de alarmă luat în serios doar de analiștii economici, nu și de guvernarea coaliției Austerității, formată din PNL, USR-PLUS doi și-un sfert și UDMR. În care se spunea: „Reducerea deficitului bugetar este obligatorie, însă fără bruscarea economiei, Trebuie să stați neapărat sub 55-60% datorie publică în PIB”, după cum se transmitea într-o scrisoare a Comisiei Europene către Ministerul Finanțelor Publice, condus de liberalul Alexandru Nazare.
În România, datoria publică este în creștere, iar dacă ne aducem bine aminte, aceasta ajunsese în luna noiembrie a anului 2020 la 44,4% din PIB!
Execuția bugetului general consolidat la sfârșitul primelor cinci luni ale anului 2021 s-a încheiat cu un deficit de 38,84 miliarde de lei (2,29% din PIB), în scădere față de deficitul de 38,84 miliarde de lei (3,68% din PIB) înregistrat în aceeași perioadă a anului 2020.
Aceste cifre sunt rezultatul unor măsuri de înghețare a salariilor bugetarilor la nivelul anului 2020, a înghețării pensiilor și alocațiilor de stat pentru copii. Cifrele au fost realizate în condițiile în care pe perioada lunilor ianuarie-martie 2021 cheltuielile de investiții au fost cu 3,88 miliarde de lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, iar plățile cu caracter excepțional datorate pandemiei COVID-19 au fost de 6,56 miliarde de lei (10,44 miliarde de lei, respectiv 0,91% din PIB).
Veniturile bugetului general consolidat au însumat 147,36 miliarde de lei în primele cinci luni ale anului 2021, cu 23,2% peste nivelul încasat în perioada similară a anului trecut. Acest avans însemnat se datorează atât efectelor de bază aferente perioadei martie-mai a anului trecut, când s-au adoptat măsuri fiscale menite să sprijine contribuabilii în contextul pandemiei (preponderent prin amânarea termenului de plată a obligațiilor fiscale), cât și recuperării parțiale a unor categorii de venituri.
Veniturile din impozite și taxe pe proprietate au înregistrat 4,70 miliarde de lei, în primele 5 luni ale anului 2021, cu 84,8% peste nivelul consemnat în aceeași perioadă a anului trecut.
Se observă o încetinire a dinamicii cheltuielilor de personal pe primele 5 luni an/an, comparativ cu evoluția din primul trimestru an/an.
ION PREDOȘANU
P.S. ZERO CAZURI DE INFECTARE cu virusul SarS-CoV-2 au înregistrat Capitala și 20 de județe la raportarea de duminică la prânz pentru ultimele 24 de ore. CRIZĂ ALIMENTARĂ?! În Marea Britanie există un scenariu sumbru de iminentă criză alimentară. Nici România nu este scutită de așa ceva, mai ales din cauza vremii și a vremurilor. Anul trecut, agricultorii s-au confruntat cu o secetă cumplită, iar în 2021, cel puțin până acum, cu ploi, furtuni și vijelii care au distrus culturile agricole. Ce-i drept, nici ministrul Agriculturii – liberalul Adrian Oros – nu s-a ținut de cuvânt, adică de lege. N-a achitat subvențiile agricole, n-a plătit pagubele fermierilor datorate secetei din anul 2020, iar pentru irigațiile din acest an s-a dus la Bruxelles cu planurile din anii 80, adică de pe timpul lui Ceaușescu. Și, firesc, nu vor veni bani europeni prin PNRR pentru irigații!!! (Ion Predoșanu)
