Colectivizarea şi abordarea ei în spaţiul românesc între 1949 – 1962 şi după, trebuie să fie o invitaţie la NEUITARE! Acesta a fost şi îndemnul mamei mele, Voicu I. Viorica, născută la data de 22 mai 1924, care a trăit din plin „bestialul” proces în satul Bobu, Raionul Gilort, Regiunea Oltenia. Deşi a ţinut-o în braţe şi a avut grijă de ea, Petec Elena, devenită după căsătorie Budinescu Elena, era să fie închisă de aceasta, când a devenit preşedinta G.A.C.-ului Bobu. Petec (Budinescu) Elena devenind preşedintă de colectivă, nu mai avea mamă, nu mai avea tată. A încercat să-i răpească siliştea din centrul satului Bobu şi să o repartizeze la o membră G.A.C. ce-şi realizase normele. Mama mea s-a opus, ba chiar a ameninţat-o cu o coasă, spunând:
– Te tai!
Gestul acesta era să o coste ani buni de puşcărie… Tovarăşa Budinescu Elena şi-a adus, în „final” aminte cum mama mea i-a vegheat copilăria, şi, mai apoi, a iertat-o!
Colectivizarea în general a alterat şi înrăutăţit relaţiile interumane.
Regimul comunist, precum şi colectivizarea, a fost, prin excelenţă, un regim poliţienesc, lipsit de adeziunea maselor, care a provocat repulsie tuturor oamenilor raţionali. Pentru a-şi consolida puterea, dobândită prin violenţă şi mistificare, comuniştii au fost nevoiţi să anihileze prin forţă, nu numai opoziţia făţişă, ci şi pe cea potenţială.
Aici intrau toţi cei care nu acceptau noua realitate, minciuna şi demagogia ca NORMALITATE! Tatăl meu, Voicu C. Titu, născut în 1922 şi decedat în 1992, a acceptat colectivizarea ca normalitate, deci a acceptat demagogia şi minciuna ca normalitate, spre deosebire de mama mea. A acceptat colectivizarea, poate pentru a nu ne închide drumul spre şcoli şi, mai ales, fratelui meu, Voicu T. Constantin, ce-n anii 1961 – 1962 bătea la porţile Liceului Teoretic din Târgu-Cărbuneşti, Raionul Gilort.
Condiţia principală ca să fii acceptat la liceu era şi adeverinţa că părinţii sunt membrii ai G.A.C.-ului, abia înfiinţat – „Victoria Socialismului”, din satul Bobu.
Colectivizarea a adus cu ea şi disensiunile şi certurile în familiile ţăranilor. Colectivizarea a distrus mii de familii ţărăneşti, pentru că a generat conflicte. Astfel de conflicte, certuri şi bătăi au existat şi-n familia noastră, în preajma colectivizării. Tata a semnat cu abnegaţie şi cu hotărâre cererea de intrare în colectivă, pe când mama… tergiversa şi se opunea… I-a administrat tata o „corecţie”, adică o bătaie bună şi problema s-a rezolvat. În primăvara lui 1962 şi familia Voicu C. Titu intra în colectivă cu tot pământul şi inventarul agricol, mai puţin siliştea casei de 15 ari!…
Profesor pensionat anticipat – forțat, Voicu T. Teodor
