Câteva sute de CD-uri conţinând înregistrări de la secţiile speciale, aproximativ 400 de procese verbale de la secţiile de votare din judeţ, câteva contestaţii şi buletinele nule au ajuns ieri la Biroul Electoral Central.
Aceste materiale au fost duse la Bucureşti de şeful Direcţiei Judeţene de Statistică, Gheorghe Popescu.
La finalizarea celui de-al doilea tur de scrutin al prezidenţialelor, informaticienii de la cele 73 de secţii speciale din judeţ au adus la Direcţia Judeţeană de Statistică Gorj câteva sute de CD-uri şi DVD-uri care au înregsitrat procesul electoral din secţiile speciale. S-au stocat şi cele peste 1800 de buletine de vot nule şi cele 388 de procese verbale de la secţiile de votare. S-au adunat şi puţinele contestaţii făcute de preşedinţii secţiilor de votare dar şi procesul verbal final al Biroului Electoral Judeţean Gorj. „Din punctul nostru de vedere, noi ne-am finalizat activitatea privind turul doi al alegerilor iar acum aşteptăm să vedem rezultatul final şi dacă se va mai organiza un al treilea tur de scrutin. Materialele, procesele verbale şi CD-urile de la secţiile speciale au fost trimise prin Biroul Electoral Judeţean (BEJ) la Bucureşti”, a declarat Vasile Păunescu, directorul adjunct al Direcţiei de Statistică Gorj.
Uşile sigilate
Datorită contestaţiei făcute de PSD, Biroul Electoral Judeţean Gorj nu a fost desfiinţat. Acesta funcţionează încă în incinta Prefecturii Gorj, autorităţile judeţene luând în calcul şi un posibil tur trei al prezidenţialelor. Abia după decizia Curţii Constituţionale acest birou va fi desfiinţat urmând să funcţioneze aici biroul parlamentar al senatorului Toni Mihail Greblă.
În aşteptare la CC
Cererea PSD de anulare a turului al doilea al alegerilor prezidenţiale şi de repetare a scrutinului a fost înregistrată, marţi, la Curtea Constituţională (CC). Cererea a fost depusă de senatorul PSD Dan Şova şi secretarul general al partidului, Liviu Dragnea. După depunerea contestaţiei, Dragnea a apreciat că probele prezentate de PSD sunt suficiente pentru ca CC să decidă anularea alegerilor.
Dragnea a spus că neregulile invocate în cererea de anulare a alegerilor nu sunt noi, fiind vorba despre mită electorală, procese-verbale care au fost modificate după ce au plecat de la secţia de vot către birourile electorale judeţene, CNP-uri falsificate, oameni care au votat de mai multe ori şi turism electoral. Chestionat asupra faptului că, potrivit unor decizii anterioare ale Curţii Constituţionale, contestatorul alegerilor trebuie să demonstreze că fraudarea a influenţat câştigarea mandatului, în cazul de faţă fiind vorba despre aproximativ 70.000 de voturi, Dragnea a răspuns că există suficiente dovezi care să demonstreze că există „un mare dubiu asupra corectitudinii alegerilor şi că dimensiunea fraudei a fost colosală”.
Dragnea a declarat că încet-încet încep să apară dovezile certe că ceea ce spunea Dan Nica a fost real şi că, de fapt, motivul pentru care a fost îndepărtat de la Ministerul de Interne a fost ca la alegerile prezidenţiale să poată să pună în practică această operaţiune fără precedent de fraudare a alegerilor. Liviu Dragnea a amintit că reprezentanţii PSD i-au avertizat, în timpul campaniei electorale, pe democrat-liberali că sunt pregătiţi cu echipe speciale care să filmeze, el adăugând că aceste probe video vor fi colectate pentru a fi depus la Curte. Social-democratul Liviu Dragnea a mai afirmat că operaţiunea de fraudare a alegerilor prezidenţiale a fost fără precedent în România.
Pe de altă parte, Liviu Dragnea a subliniat că AEP a finalizat verificarea CNP-urilor de la alegerile europarlamentare şi a identificat circa 13.000 de cazuri de vot multiplu, documentaţia urmând să plece către Ministerul de Interne pentru a demara cercetări.
Anamaria Stoica
Procedura urmată de CC
Curtea Constituţională poate dispune anularea alegerilor în cazul în care votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului. În acest caz, Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor. Cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele şi candidaţii care au participat la alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării, cererea trebuind să fie motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază. Soluţionarea cererii de către Curtea Constituţională se face până la data prevăzută de lege pentru aducerea la cunoştinţă publică a rezultatului alegerilor. După primirea dosarului de la Biroul Electoral Central şi soluţionarea cererilor de anulare a alegerilor pentru fraudă electorală, Curtea Constituţională urmează să valideze alegerile şi să publice rezultatul acestora în Monitorul Oficial. Actul de validare se întocmeşte în trei exemplare, dintre care unul rămâne la Curtea Constituţională, unul se prezintă Parlamentului pentru depunerea jurământului, iar al treilea se înmânează candidatului ales.
