Bătrânețe haine ,,scumpe”

1032

,,Orice om doreşte să trăiască mult, dar niciunul nu vrea să îmbătrânească” – J. Svif

Se spune pe drept cuvânt că o ţară fără bătrâni este o ţară fără înţelepciune, fără experienţă.
Putem afirma cu certitudine că adevărata înţelepciune a lumii emană de la acei bătrâni căliţi de experienţa vieţii fie ei simplii ţărani, muncitori, savanţi sau academicieni fiecare în domeniul lui.
Se poate afirma că cei care au dăruit lumii opere nemuritoare sunt acele personalităţi, de excepţie care au trăit într-o activitate perpetuă până la adânci bătrâneţi, dovedind că bătrâneţea nu este o vârstă a neputinţei, ci din contră este o vârstă creatoare, iar tinereţea este apogeul temerarului şi cutezanţei.
/VÎn lumea culturii şi civilizaţiei mondiale strălucesc figuri care au dovedit din plin aceste afirmaţii.
Sofocle, cel mai mare tragedian al antichităţii, scriitor grec a creat cu claritate şi la 90 de ani piese de teatru şi cugetările sale bătrâneşti.
Tot dintre anticii longevivi s-au remarcat: Pitagora, Hipocrate, Platon, Seneca, Sofocle s.a.
Voltaire (1694-1778), titan al culturii franceze filozof şi scriitor, a scris printre alte lucrări şi celebra piesă de teatru „Irene” la vârsta de 84 de ani.
Michelangelo Buonarroti, celebru pictor, sculptor, arhitect geniu al Renaşterii italiene, a creat opere artistice de mare valoare până la vârsta de 89 de ani.
S-ar mai putea cita personalităţi ca: Verdi, C. Parhon, C. Nottara, Hugo şi lista ar putea continua, toţi creatori până la adânci bătrâneţi.
Istoria a dovedit că bătrâneţea a fost şi rămâne creatoare.
Vârsta cea mai prielnică pentru virtute este atunci când experienţa şi transformările au luminat pe om, când organele sunt liniştite şi pasiunile sunt potolite.
O structură bine consolidată cu anumite calităţi genetice favorabile asigură omului longevitatea prin evitarea abuzurilor de tot felul.
Viaţa cumpătată, echilibrul psihic, condiţiile igienice şi de mediu toate împreună înving sedentarismul, imprimă ereditar omului un ritm activ de continuă activitate folositoare, demnă şi luminată de flacăra înţelepciunii.
Am amintit în rândurile de mai sus nume celebre. În afara lor există şi sunt mulţi eroi bătrâni, anonimi, fără diplome universitare sau academice care îndeplinind în linii generale condiţiile amintite au creat şi continuă să creeze cu toate condiţiile inerente activităţi deosebite în folosul lor şi al societăţii.
Demnitatea, seninătatea şi comoara longevităţii, creatoare parcă luminează chipul oamenilor de spirit radiind înţelepciune, moralitate şi bunătate.
„Sunt fericit că la vârsta mea îmi revin idei a căror studiere şi urmare ar merita să trăiesc din nou” spunea nemuritorul Goethe la 84 de ani, plin de vigoare şi dorinţă de creaţie.
Există o „toamnă” a vieţii omului această „toamnă” precede „iama” şi poate asigura o „iarnă” liniştită alături de bunicii înţelepţi, buni şi sfătoși. Ar fi ideal, dar „dacă nu ai bătrâni să-ţi cumperi” spune un dicton vechi, plin de înţelepciune.
Dar, din nefericire, tot mai mulţi bătrâni neputincioşi şi suferinzi sunt abandonaţi, părăsiţi de cei dragi, ajung în stradă şi cerşesc un leu ca să-şi cumpere o pâine, pleacă capul ruşinaţi cu ochii plini de lacrimi.
Ar trebui să ne preţuim bătrânii atât cât îi mai avem şi să nu-i abandonăm, să îi ajutăm să se bucure de noi şi noi de ei.
Mai târziu ar putea fi în zadar şi să gândim că şi noi vom fi cândva bătrâni la rândul nostru.
Prof. Andrei TEODORESCU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here