Dacă eşti nevasta unui şef de staţie CFR sau dacă ai vreo rubedenie sus pusă la fosta Regională de Căi Ferate Craiova, ai toate şansele să deţii un loc de muncă în domeniu, în judeţul Gorj, foarte călduţ, într-un loc izolat care nu îţi oferă bătăi de cap. Este şi cazul angajaţilor de la staţia CFR Musculeşti, mai precis de la cantonul CFR, situat la trecere de nivel cu calea ferată, pe raza comunei Bărbăteşti. Aici lucrează cinci salariaţi CFR, foarte privilegiaţi, care ridică şi coboară o barieră amplasată pe un drum slab circulat rutier, în lin câmp, care este utilizat mai mult de localnici pentru a ajunge la terenurile agricole pe care le deţin în zona râului Gilort. Asta, în condiţiile în care în cel puţin patru puncte de pe raza judeţului şi a municipiului Târgu-Jiu, intens circulate, aceste posturi au fost desfiinţate de ani buni.
În satul Musculeşti, la mică distanţă de indicatorul care arată că s-a intrat pe raza comunei Bărbăteşti, undeva în stânga se face un drum de ţară, neasfaltat, care duce spre o trecere de nivel cu calea ferată. Interesant este că drumul nici măcar pietruit, plin de praf şi necirculat, este întretăiat de o cale ferată care este protejată, de o parte şi de alta, de două 
bariere mecanice. Aproape de barieră, la vreo 20 de metri de aceasta, se află un canton, intens utilizat de cinci salariaţi CFR, care lucrează aici în ture. Barierele sunt coborâte de câte ori prin zonă trece un tren spre Târgu-Jiu sau spre Craiova, şi ridicate apoi, deşi în faţa drumului nu se opreşte mai nimeni. Deşi am aşteptat în zonă câteva zeci de minute, peste calea ferată, 
la barieră, nu a trecut niciun vehicul, nici măcar cu tracţiune animală, ce să mai vorbim de persoane. Cu toate acestea, bariera susţine locurile de muncă pentru cinci salariaţi, o parte rubedenii ale unor angajaţi de seamă CFR, care dacă bariera s-ar desfiinţa ar rămâne, probabil, pe drumuri.
Nevasta şefului de staţie de la Cărbuneşti, păzitor de barieră
Pentru a înţelege mai bine de ce nu se desfiinţează bariera de la Musculeşti, cel puţin aşa ne-am explicat-o noi, deşi s-a făcut asta fără niciun resentiment în staţia Târgu-Jiu, în zona Ana Ipătescu-Cartierul 9 Mai, şi spre Bucureasa, ar fi bine de ştiut cine sunt angajaţii care lucrează aici, de ani buni, pe funcţii de păzitori barieră. Este vorba, în primul rând despre, Marinela Flitan, soţia şefului de staţie CFR 
Târgu-Cărbuneşti, Anghel Flitan, care prestează la bariera de la drumul care duce la tarlalele agricole din Musculeşti. Un alt exemplu este păzitoarea de barieră, Ana Ghiţă, care este verişoara lui Gabriel Buşe, angajat pe un post de conducere la fosta Regională CFR Craiova. Mai sunt şi alte trei persoane, Lucica Brâncoveanu, Ionela Chiriţa şi Cristian Vladu, care nu se ştie dacă au rude în calea ferată dar se cunoaşte că profită şi ei de menţinerea posturilor, urmare a barierei de la Musculeşti.
Bariera, acţionată cu bolovani
Amuzant este, pe de o parte, că cele cinci posturi sunt “agăţate” tocmai de bariera care este acţionată cu o grămadă de bolovani, partea mecanică a acesteia fiind învechită şi degradată. Peste acest lucru, la faţa locului se constată cu uşurinţă că aici nu s-a investit nimic, 
bariera fiind ridicată şi coborâtă în aceste condiţii rudimentare. Nu vrem să ne gândim de câte ori s-o fi defectat… De asemenea, în zona barierei, o parte a semnalelor şi indicatoarelor barierei sunt acoperite de vegetaţie, niciunul dintre cei cinci salariaţi, neconsiderând că acestea ar fi trebuit să fie vizibile pentru siguranţa feroviară.
Gheorghe Mirea: “ Această barieră nu are importanţă pentru calea ferată”
Nu suntem însă singurii care constatăm neimportanţa barierei mecanice de la Musculeşti. O fac şi alţii, unii foşti ceferişti. Astfel, chiar alături de bariera mecanică de la Musculeşti se află o gospodărie, probabil fostă locuinţă CFR, unde domiciliază, de 20 de ani, Gheorghe 
Mirea. Omul este tocmai fost salariat CFR, chiar el explicând că traficul în zona barierei este destul de redus. “Pe la barieră trec puţine persoane, căruţe şi maşini. Oamenii se duc, de regulă, la tarlalele lor de peste calea ferată, tarlale aflate lângă Gilort. Aici de două decenii nu s-a înregistrat niciun accident. Nu văd importanţa acestei bariere, deşi oamenii care lucrează îşi fac treaba. Mă şi mir că nu s-au desfiinţat posturile de aici”, susţine Mirea. ,,De altfel, această barieră nu are importanţă pentru calea ferată. Ar fi fost mai bine să se facă alta mai spre Craiova, la o altă trecere de cale ferată, care să fie semnalizată corespunzător”, a completat Mirea cunoscând situaţia cu trecerile, intens circulate, au rămas cu barierele desfiinţate.
Ana Frumuşelu: “Mergem la tarla sau la Gilort. Nu avem nevoie de barieră”
O părere similară împărtăşeşte şi o parte a localnicilor din Musculeşti. Oamenii ştiu de barieră dar nu îşi explică existenţa ei pe un drum de ţară, necirculat. “Este un drum neasfaltat că lumea merge la Gilort la scăldat sau la pământurile pe care le au. De ce să fie barieră? Lumea este atentă şi trece calea ferată şi fără barieră, că nu au fost accidente acolo. Cine ştie de ce ţin bariera când la o aruncătură de băţ este gara Musculeşti”, spune şi Ana Frumuşelu, localnică a satului.
Drum asfaltat, trafic, accidente dar lipsă barieră
Ne mirăm şi noi mai ales că la Târgu-Jiu, în două puncte intens circulate, cu două fire de circulaţie, cu două direcţii de mers şi cu manevre numeroase, barierele au fost desfiinţate încă de un deceniu. Nu s-a dorit astfel să se plătească acolo câţiva păzitori de barieră, motiv pentru care posturile au fost desfiinţate şi cantoanele părăsite. Probabil ocupanţii nu au avut pilele celor de la Musculeşti.. La fel s-a întâmplat şi la trecerea de nivel de la ieşirea din Cărbuneşti, cât şi la Vidin cât şi la intrare în staţia CFR Bărbăteşti unde vizibilitatea la trecerea de nivel este extrem de redusă. În aceste trei cazuri, cantoanele s-au desfiinţat ca şi posturile de păzitori de barieră. Să nu uităm că la trecerea de la Cărbuneşti, chiar lângă barieră a fost amplasată o cruce, o persoană pierzându-şi viaţa când, în lipsă de barieră, a traversat calea ferată fără să se asigure.
Ce măsuri vor lua cei de la fosta Regională CFR Craiova?!
Urmare a celor constatate în teren de către Gorjeanul, dar şi a situaţiei cunoscute la nivel de Regională CFR Craiova aşteptăm reacţiile şefilor CFR din Bănie, fie legate de reînfiinţarea posturilor în zonele menţionate, fie de desfiinţare a celor 5 posturi la o barieră amplasată în câmp, pe un drum de ţară.
Anamaria Stoica
