Banca Naţională a României – 140 de ani de la înfiinţare

505

Anul acesta se împlinesc 140 de ani de la înfiinţarea Băncii Naţionale a României, banca centrală a ţării, o instituţie fundamentală a statului român.
La 27 februarie 1880, preşedintele Consiliului de Miniştri, I. C. Brătianu, a depus în Parlament proiectul Legii constitutive a Băncii Naţionale a României. De asemenea, iniţiatorii proiectului precizau că întregul sistem al organizării şi administrării BNR atât principiile constitutive, cât şi mecanismul funcţionării ei, au fost luate din legea organică a Băncii Naţionale a Belgiei, tot aşa cum principiile Constituţiei Belgiei din 1830 au stat la baza Constituţiei României din 1866.
În Parlament, după serioase dezbateri, la sfârşitul lunii martie 1880, a fost votată Legea pentru înfiinţarea unei bănci de scompt şi circulaţiune. Rezultatul votului a exprimat cvasiunanimitatea împărtăşită de elita politică şi economică românească cu privire la necesitatea înfiinţării Băncii Naţionale a României. Promulgată de principele Carol I, la 11 aprilie 1880, Legea a fost publicată în ,,Monitorul oficial”, nr. 90 din 17 aprilie 1880.
Din perpectivă cronologică, Banca Naţională a României este a 16-a Bancă Centrală din lume devansând bănci centrale de renume, precum Banca Japoniei, Banca Italiei, Banca Națională a Elveției, Federal Reserve (SUA).
BNR era, conform Legii pentru înfiinţarea unei bănci de scont şi circulaţiune, societate anonimă cu un capital social de 30 000 000 lei şi privilegiu exclusiv de emitere a biletelor de bancă la purtător. Statul deţinea o treime din acţiuni, iar restul de două treimi aparţineau particularilor.
În perioada 15 – 17 iulie 1880 are loc prima Adunare Generală a acţionarilor BNR, iar primul guvernator este desemnat Ion I. Câmpineanu. Însă, adevăratul părinte fondator al BNR este, alături de I.C.Brătianu, Eugeniu Carada.
Eugeniu Carada se numără printre artizanii României moderne, îndeplinind roluri importante în desfăşurarea unor evenimente cheie ale epocii sale, ca înfăptuirea Unirii Principatelor de la 1859, elaborarea Constituţiei din 1866 şi obţinerea Independenţei României în 1877. Patriotismul său avea la bază crezul „Pentru o Românie liberă, oricând, oricum, cu oricine și împotriva oricui”.
Eugeniu Carada este considerat întemeietorul Băncii Naţionale a României, axa sistemului financiar – bancar al României moderne. Acesta s-a implicat în toate demersurile necesare funcţionării băncii, de la elaborarea cadrului legislativ până la regulamentul de funcţionare. Cu toate acestea, el nu a fost niciodată guvernator al Băncii Naţionale, funcţie pe care a refuzat-o din raţiuni personale în favoarea celei de director ales de acţionari. Timp de aproape 30 de ani, până în 1910, la moartea sa, a îndeplinit cu onoare această funcţie, implicându-se neobosit în funcţionarea ireproşabilă a BNR, proiectul său de suflet.
Moştenirea lui Eugeniu Carada este piatra de temelie a Băncii Naţionale a României. S-a implicat activ în construirea sediului central al Băncii din Bucureşti, Palatul vechi din strada Lipscani, a coordonat prima emisiune a Băncii, îngrijindu-se de obţinerea celor necesare imprimării biletelor BNR, tipărirea acţiunilor şi a titlurilor nominative, a organizat înfiinţarea şi reglementarea funcţionării sucursalelor şi agenţiilor din toată ţara, comandarea şi executarea sigiliului Băncii, întocmirea regulamentelor de operaţiuni.
La 9 septembrie începe, la Paris, tipărirea primei emisiuni de bancnote de către BNR, iar la sfârşitul lui noiembrie 1880, acestea au fost puse în circulaţie. La 1 decembrie 1880, au început operaţiunile propriu-zise ale Băncii Naţionale, pornindu-se un proces de reglare a circulaţiei banilor, de limitare a practicilor cămătăreşti, de ieftinire şi stabilizare a creditului, dezvoltarea capitalului autohton şi stabilirea de relaţii instituţionale cu alte bănci din Europa.
„Banca Națională a avut, la înființare, ca principale misiuni, așa cum legea consfințea, scontul și circulațiunea. Carada a înțeles că scontul, cu deosebire, ce implica un proces de creditare în contrapartidă cu efecte de comerț, trebuia să cunoască o dezvoltare puternică într-o țară în care aceste instrumente moderne pentru acel timp erau prea puțin cunoscute și acceptate. El a spart această barieră, a făcut din scontul Băncii Naționale nu doar o instituție de finanțare, ci și una de educație financiară, contribuind astfel la armonizarea misiunii băncii cu realitatea economică a țării. Și, totodată, a înțeles că Banca Națională, ca să-și atingă țelul, și să ajungă la mult râvnitul capital de încredere, are nevoie de reglementări bine gândite și de un corp de specialiști cu înaltă pregătire profesională și cu o conduită morală ireproșabilă, în stare să câștige încrederea publicului.
În această direcție a acționat fondatorul Băncii Naționale a României, Eugeniu Carada. El vorbea puțin, însă clar și apăsat. EI nu a scris mult, dar ceea ce a scris rămâne și astăzi la fel de actual și important: ,,Nu făgădui decât jumătate din ceea ce poți face cu ușurință. Să nu datorezi niciodată mai mult decât jumătate din ceea ce poți plăti ușor.” și ,,Dacă înșeli un creditor, acesta devine pentru tine o fântână secată.”
Aceasta este prețioasa moștenire de la Eugeniu Carada. Ea a constituit, de-a lungul timpului, constituie și în prezent, coloana vertebrală a Băncii Naționale a României. Aici avem și explicația faptului, că în toate împrejurările în care Țara a avut nevoie, în vremuri de pace ori de război, de creștere economică ori de crize, Banca Națională a României a fost, este și va fi la post, cu „arma la picior”.”(Mugur Isărescu, Mesajul guvernatorului cu ocazia împlinirii a 140 de ani de la înfiinţarea BNR).
Banca Națională a României Agenția Gorj

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here