„Balkania express” acasă la Brâncuși

527

Seria de documentare „Balkania express” reprezintă o călătorie culturală continuă în țările balcanice, înfățișând tradițiile, cultura, istoria, viața obișnuită a cetățenilor, precum și obiectivele turistice ale respectivelor țări. Scopul ei este de a face legătura între Grecia cu vecinii ei din Balcani, în vederea unei mai bune cunoașteri și colaborări cu aceștia, reconectând publicul grec la o zonă geografică importantă pentru destinul lor prezent și viitor.
Este o experiență interesantă, derulată într-o parte a unei Europe neexplorate și puțin cunoscute în Occident, cu diversitate naturală unică, gastronomie, muzică și cultură populară, dar și viață modernă și spirit inovator, având multe de oferit lumii de astăzi.
Balcanii sunt o parte fundamentală a culturii europene, un laborator de creare a istoriei acesteia, o răscruce de drumuri geostrategice și un loc al extraversiunii grecești. „Balkania Express” adâncește cunoașterea unei zone la care suntem chemați să coexistăm într-un context european și să gestionăm împreună problemele vitale.
Acest documentar se constituie într-un serial din ce în ce mai cerut de public (actualmente are trei milioane de telespectatori), care trece prin al doilea deceniu de existență, cu peste 15 ani de succes în televiziunea de stat greacă ERT3. Echipa de filmare este alcătuită din: Theodore Kalesis (regizor), Nopi Ranti (manager de producție) Kalaitzidis Theofilos (filmări cu camera video) și Vourvachakis Nikolaos (filmări cu camera video și cu drona).
De această dată, echipa de filmare a fost în Gorj (în perioada 4-6 octombrie), pentru a înțelege, în primul rând, viața și opera lui Constantin Brâncuși, artist internațional, dar și „om al răsăritului” (din Mica Valahie, după cum era denumită Oltenia), care aparținea, într-o anumită măsură, și spațiului balcanic, în sensul că țara noastră – o adevărată punte între Occident și Orient – a primit de acolo influențe puternice în trecut, care continuă și în prezent.
Ca poziţie geografică, teritoriul carpato-danubiano-pontic al României este situat în sud-estul părţii centrale a Europei, interferând cu aceasta și din punct de vedere cultural, științific și politic. Dar, timp de peste 40 de ani, țara noastră a fost asimilată, pe criterii politice, unei Europe estice sau sud-estice (balcanice), imprecise ca limite, în opoziție cu Europa civilizată, liberă și bogată, situată la vest de Cortina de Fier. Cine călătorește în spațiul balcanic va observa ușor multe similitudini între arhitectura, porturile, obiceiurile, mentalitatea, caracterul, ritualurile și religiozitatea oamenilor de aici (în special bulgari și sârbi), cu cele ale românilor din sudul țării noastre (și în special din Oltenia). În prezent, aspirațiile românilor și ale popoarelor din Balcani sunt îndreptate spre Occident, dar aceștia rămân, totuși, puternic ancorați într-o mentalitate tradițională și în religia ortodoxă (în special noi, românii, suntem comparați cu un arbore cu rădăcinile în Orient, dar cu ramurile spre Occident).
Brâncuși a fost puternic înrădăcinat în tradițiile oltenești, multe dintre ele de origine precreștină, pe care le-a reprezentat uneori în operele sale de factură modernă (Pasărea Măiastră, Coloana fără Sfârșit, Poarta Sărutului etc). Tehnica era pariziană, dar sursa multora dintre ele era folcloric-românească. Religiozitatea sa, un creștinism ortodox în care au supraviețuit tradiții păgâne (animist-panteiste), ține de „creștinismul cosmic”, caracteristic Europei de sud-est, după cum aprecia Mircea Eliade. Tradițiile, creativitatea și vitalismul oltenesc și-au găsit, poate, cea mai înaltă expresie în persoana și opera lui Constantin Brâncuși.
Echipa „Balkania express” a fost primită de Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”, iar cel care a oferit explicațiile necesare a fost Sorin Buliga, specializat în exegeza brâncușiană. Filmările s-au efectuat la Târgu Jiu, de-a lungul Căii Eroilor, la Hobița, Frâncești și Curtișoara.
În timpul prezentării ansamblului brâncușian, filmările, profesioniste și de o mare complexitate (folosindu-se o aparatură sofisticată), au pus în evidență atât piesele tripticului, cât și detalii ale simbolurilor constituente. Explicațiile date (în totalitate în engleză) au privit istoricul ansamblului și semnificațiile monumentelor, punându-se accent atât pe influențele populare românești, cât și pe universalitatea acestor opere, care inițial au avut un scop memorial, în onoarea ostașilor gorjeni care și-au apărat țara. În timp, această semnificație a suferit schimbări, astăzi, de pildă, organizându-se nunți la Poarta Sărutului, celebrându-se astfel dragostea și uniunea dintre soți.
La Frâncești au fost filmate unele obiceiuri strămoșești și elemente de plastică tradițională, așa cum ar fi bradul împodobit de înmormântare din cimitir sau elementele romboedrice de pe stâlpii bisericii de lemn (monument istoric), toate făcând trimitere la Coloana fără Sfârșit.
La Hobița s-a filmat Casa-Muzeu „Constantin Brâncuși” (care este, în fapt, casa lui Calistrat Blendea, asemănătoare cu cea a lui Brâncuși, mutată pe terenul care a aparținut artistului), cu mobilier original de interior țărănesc. S-a insistat, de asemenea, pe elemente plastice similare cu simbolurile folosite de Brâncuși în operele sale: spiralele și romboedrele de pe stâlpii de cerdac, romburile de pe uși sau de pe acoperișul casei etc.
La „Muzeul Arhitecturii Populare Curtișoara”, S. Buliga a prezentat echipei grecești case tradiționale gorjenești din secolul XIX, asemănătoare cu casa-muzeu de la Hobița, cu numeroase elemente plastice decorative și simbolice, care, de asemenea, pot face trimitere la unele opere brâncușiene.
A fost filmată și impozanta casă a familiei Tătărescu (cula respectivă a fost mutată la Curtișoara din satul Poiana), unde Brâncuși, în vara anului 1937, în fața Comitetului Ligii Femeilor Gorjene, a expus intenția sa de a realiza o Coloană fără sfârșit monumentalizată, pentru a-i glorifica pe eroii gorjeni.
Tot aici, Albinel Firescu, șeful secției de etnografie, a analizat mai multe monumente vechi de arhitectură și elemente de tehnică populară din județ, dând explicații interesante privind originea, semnificația și istoricul acestora.
Echipa „Balkania express” a fost interesată și de alte atracții turistice ale Gorjului. Asociația ,,Acasă la Brâncuși” (președinte Nicu Mitroiu), prin Ovidiu Popescu (secretarul ei general), a articulat un traseu turistic, conducându-i pe oaspeți la Novaci, Rânca, pe Transalpina și pe Cheile Sohodolului.
La Novaci, Daciana Ungureanu și-a prezentat propriile lucrări, inspirate din natură și artă tradițională, dar și o colecție impresionantă de piese de port popular, cu obiecte vechi de peste 100 de ani.
Mai mulți meșteri populari (Liliana Arapu, Claudia Drăghescu, Filomela Tiștere, Valentina Gheorghe, Gheorghe Cîrjă, Vasile Modroagă, Dumitru Coneru, Nicolae Guță) au expus lucrări și au realizat demonstrații practice ale meșteșugurilor tradiționale. Au fost prezente și Ansamblul Folcloric „Maria Lătărețu” și Ansamblul elevilor din Novaci, condus de Elena Basarabă.
În final, Ansamblul Artistic Profesionist „Doina Gorjului” a oferit un spectacol folcloric în cinstea oaspeților, chiar lângă Poarta Sărutului.
Sorin Buliga

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here