„Artă şi meşteşug” la Muzeul Judeţean Gorj

481

Muzeul Judeţean Gorj „Alexandru Ştefulescu” a găzduit vineri o expoziţie intitulată „Artă şi meşteşug”, în cadrul căreia au putut fi admirate o serie de obiecte realizate de meşteri populari gorjeni.

Expoziţia a fost organizată de Şcoala Populară de Artă şi face parte din seria manifestărilor dedicate Zilei Naţionale a României. „Organizăm această expoziţie în fiecare an, în apropierea zilei de 1 decembrie. Expoziţia este realizată cu ajutorul celor 20 de meşteri populari pe care îi avem la această oră pe lângă instituţia noastră.

expo muzeu (3)Vreau să le mulţumesc (…) pentru faptul că reuşesc, zic eu, să ducă mai departe meşteşugurile tradiţionale ale noastre, ale gorjenilor, cu ajutorul elevilor dumnealor de la secţiile externe ale Şcolii Populare de Artă Târgu-Jiu”, a declarat Iani Gârbaciu, purtătorul de cuvânt al Şcolii Populare de Artă Târgu-Jiu. În cadrul expoziţiei au putut fi admirate ţesături tradiţionale, obiecte din ceramică, icoane, dar şi alte obiecte, roade ale muncii meşterilor. Ionel Traian, de exemplu, a adus machete de lemn după clădiri celebre.

expo muzeu (4) „Particip de regulă la toate acţiunile organizate de instituţiile de cultură ale judeţului Gorj. Mă bucur că am ocazia să expun produsele pe care le realizez. (…) Trebuie să ai pasiune ca să poţi să faci asemenea lucrări de artă. Nu vreau să fiu lipsit de modestie, dar însuşi modul lor de realizare este o artă. Îmi ia foarte mult timp să le realizez.

expo muzeu (1)De altfel, la expoziţiile la care am participat în afara ţării au fost foarte mult apreciate. În general, îmi ia cam o lună de zile să realizez Mănăstirea Curtea de Argeş sau Catedrala din Timişoara, aşa cum este ea, cu toate detaliile”, a explicat acesta. Daciana Ungureanu este profesor de artă decorativă în cadrul secţiei externe Novaci, a Şcolii Populare de Artă şi a prezentat în cadrul expoziţiei oale de ceramică decorate cu motive tradiţionale şi picturi. „Mă inspir din arta tradiţională românească, în special din ii, din covoare, din brâuri. Preiau de acolo motive tradiţionale vechi şi le transform în stilul meu personal. E vorba de motive decorative foarte vechi, precum cocoşul, hora, motive vegetale, motive geometrice, steaua cu opt colţuri, calul, bradul, etc. Sunt lucrări realizate în acrilic pe ceramică, dar şi pe pânză şi pe hârtie. (…) E o muncă pe care nu poţi să o faci aşa, oricând, oricum, în orice condiţii. Fac un obiect în mai multe şedinţe, în mai multe zile. În nici un caz într-o singură zi nu se termină nimic”, a spus Daciana Ungureanu. Printre cei 20 de meşteri populari care şi-au expus creaţiile se numără şi Dumitru Coneru, ultimul olar din Gălăşoaia. La 72 de ani, acesta continuă să lucreze cu drag la roată, dând viaţa lutului care, în mâinile sale, se transformă în oale, ulcioare, căni şi alte obiecte care altădată nu lipseau din gospodăriile gorjenilor. Din păcate, spune meşterul, acestea nu se prea mai cumpără acum. „Îmi vând produsele în piaţă în Târgu-Jiu, pe la Pocruia, la bâlciuri, etc.

expo muzeu (5) Nu prea mai merge vânzarea. De când a apărut plasticul acesta şi emailul … ne-a cam dat la o parte. Totuşi noi ne ţinem de el (n.r. de meşteşug). Se cumpără castroanele, ulcioarele, cănile şi ulcelele, mai mult pentru pomeni, pentru înmormântări. În rest, oalele de mâncare; la foc, la ţară, fac oamenii mâncare în oale de lut. Materialul îl luăm de la noi de acolo, de la Gălăşoaia. Culorile sunt toate din pământ, făcute de mine, nu e nimic artificial”, povesteşte acesta. Este bucuros însă că, spre deosebire de alţi meşteri, are cui să transmită meşteşugul. „La şcoală la Corneşti avem 16 elevi care deja învaţă aceste meşteşuguri. Eu aş vrea să înveţe toată lumea să lucreze la roată. Îmi pare rău că de la etatea mea şi până la copiii pe care îi învăţăm acum nu ştie nimeni să lucreze. Era o tradiţie dar nu a mai organizat nimeni nimic, nu s-a mai interesat nimeni”, a mai spus Dumitru Coneru.

expo muzeu (6)Meşterii populari nu prea mai au continuatori
Gorjul încă se mai poate lăuda cu meşteri populari talentaţi, care practică cu drag meşteşuguri transmise uneori din moşi-strămoşi. Din păcate însă, mulţi dintre aceşti meşteri populari nu mai au acum cui să transmită aceste meşteşuguri. „Gorjul încă mai este lada de zestre a artei tradiţionale româneşti. Încă se mai găsesc meşteri care să ducă mai departe ceea ce strămoşii noştri au lucrat cu migală, cu plăcere şi cu suflet. (…) Mă bucur că an de an văd mai mulţi meşteri, ceea ce înseamnă că arta şi tradiţia populară în judeţul nostru nu va dispărea, lucru care ne bucură.

expo muzeu (7)Din păcate, foarte, foarte puţini meşteri populari au continuatori. Din cercetările pe care le-am făcut noi, peste 90% dintre meşterii populari din Gorj nu mai au continuatori, ceea ce înseamnă că în momentul în care ei se vor duce acolo unde ne ducem cu toţii, meşteşugul lor va muri. Şi e păcat”, a declarat Pompiliu Ciolacu, directorul Palatului Copiilor Târgu-Jiu. Instituţii cum este Şcoala Populară de Artă încearcă însă să colaboreze cu cât mai mulţi meşteri populari şi să facă în aşa fel încât meşteşugurile tradiţionale practicate în Gorj să nu dispară. „Şcoala Populară de Artă, prin intermediul celor 20 de meşteri, prin intermediul altor instructori, doreşte să transmită generaţiilor viitoare ceea ce are Gorjul cel mai de preţ – sufletul său.

expo muzeuSuntem onoraţi că avem colaborarea acestor meşteri şi vom încerca să implicăm şi alţi meşteri pentru a transmite pe mai departe tradiţia gorjenească”, a precizat Alexandru Bratu, directorul Şcolii Populare de Artă Târgu-Jiu.
Roxana Lupu

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here