Analiza anuală a creşterii în Uniunea Europeană pentru 2015, document recent dat publicităţii de către Comisia Europeană, are rolul de a lansa ciclul anual al guvernanţei economice, de a stabili priorităţile economice generale ale Uniunii Europene şi de a oferi statelor membre orientările politice pentru anul următor.
Pentru readucerea Europei pe calea creării durabile de locuri de muncă şi a creşterii economice, este nevoie de o orientare comună şi de coordonarea abordărilor naţionale. Comisia Europeană recomandă trei piloni principali pentru politica economică şi socială a Uniunii Europene în 2015: stimularea investiţiilor, un angajament reînnoit în favoarea reformelor structurale şi aderarea la o politică de responsabilitate bugetară.
Stimularea investiţiilor pentru modernizarea sistemelor de protecţie socială, pentru finanţarea educaţiei, a cercetării şi inovării, pentru energie ecologică şi eficientă, pentru modernizarea infrastructurii de transporturi şi pentru a introduce reţelele în bandă cu acoperire mai mare şi mai rapidă ar aduce Europei posibilitatea redresării economice. În acest scop, Comisia Europeană a propus la sfârşitul lunii noiembrie un plan de investiţii în valoare de 315 miliarde de euro pentru următorii trei ani la care statele membre şi Parlamentul European sunt invitate să adere şi să îl susţină. Planul propus se bazează pe trei axe complementare – mobilizarea de finanţare pentru investiţii fără a crea noi datorii; sprijinirea proiectelor şi investiţiilor în domenii prioritare (infrastructura, educaţia, cercetarea, inovarea); înlăturarea obstacolelor specifice diferitelor sectoare şi a altor bariere nefinanciare în calea investiţiilor.
În ceea ce priveşte angajamentul reînnoit pentru reformele structurale se pune accentul pe măsuri destinate construirii unei baze solide pentru creştere şi creare de locuri de muncă atât la nivelul Uniunii Europene, cât şi la nivelul statelor membre. Consolidarea pieţei unice la nivelul Uniunii Europene este considerată o reformă structurală prin excelenţă, în timp ce la nivelul statelor membre se recomandă reforme privind crearea unor pieţe ale muncii mai dinamice, reducerea nivelului ridicat al şomajului; îmbunătăţirea şi adecvarea sistemelor de pensii şi de protecţie socială; sporirea flexibilităţii pieţelor de produse şi servicii; îmbunătăţirea condiţiilor pentru investiţiile întreprinderilor şi creşterea calităţii investiţiilor în cercetare şi inovare; eficientizarea administraţiilor publice din întreaga Europă.
Cel de-al treilea pilon de creştere vizează politica de responsabilitate bugetară şi porneşte de la progresele înregistrate în ultimii ani în domeniul consolidării bugetare. Deficitele medii din ţările membre ale Uniunii Europene s-au redus de la 4,5 % în 2011 la 3 % din PIB în 2014. Îmbunătăţirile obţinute în domeniul bugetar în privinţa deficitului trebuiesc menţinute pe termen lung, alături de reducerea nivelurilor ridicate ale datoriei, pentru realizarea unei creşteri durabile. De aceea, se recomandă politici bugetare responsabile şi favorabile creşterii, în conformitate cu Pactul de stabilitate şi creştere şi adaptate la specificul naţional.
Acestea fiind orientările privind creşterea economică pentru 2015, estimările din toamna anului 2014 arată că PIB-ul va atinge 1,3 % în Uniunea Europeană şi 0,8 % în zona Euro, iar această creştere va fi uşor mai mare în cursul anului 2015 – 1,5 % în UE, respectiv 1,1% în zona Euro, pe fondul îmbunătăţirii cererii externe şi interne.
Olimpia Bratu, coordonator Centrul Europe Direct Gorj
