Alba-neagra cu exponatul Muzeului Craiova! Căluţ de mare fosilizat, furat din expoziţia de la Muzeul Judeţean Gorj

508

Unul dintre exponatele aduse la Târgu-Jiu, în urmă cu trei săptămâni, de la Muzeul Olteniei Craiova- Secţia de Ştiinţele Naturii, în vederea organizării la Muzeul Judeţean “Alexandru Ştefulescu” a unei expoziţii temporare, a dispărut în săptămâna dinaintea Paştelui. Exponatul, care reprezenta un căluţ de mare fosilizat, a fost furat în perioada în care în muzeu s-au perindat, printre alţi privitori, mai multe grupuri de elevi, urmare a evenimentului derulat pe parcursul ultimei săptămâni de şcoală înainte de vacanţa de Paşte, numit “Şcoala Altfel”. Conducerea Muzeului Judeţean Gorj a dispus, imediat după ce s-a sesizat dispariţia exponatului, o anchetă internă care constă de fapt doar în verificarea înregistrărilor de pe camerele de luat vederi din incinta sălii în care se află şi acum expoziţia. De teama unui scandal, directorul muzeului din Târgu-Jiu a preferat să nu anunţe şi Poliţia în legătură cu furtul şi nici reprezentanţii Muzeului Olteniei care deţin obiectul dispărut. Mai mult a minţit că s-a găsit obiectul şi a pasat răspunderea către subalterna sa, Felicia Bantea, ghid al Peşterii Polovragi, femeia aflându-se încă sub tratament după o boală grea.

La finalul lunii martie, Muzeul Judeţean “Al.Ştefulescu” şi-a deschis porţile pentru o expoziţie temporară adusă de la Muzeul Olteniei Craiova. Vernisajul intitulat “Călătorie în adâncul mărilor şi oceanelor”, care cuprinde specii de nevertebrate şi vertebrate din Marea Neagră, Oceanul Atlantic şi Oceanul Indian a fost deschis pe 26 martie la instituţia din Târgu-Jiu. Expoziţia a fost organizată de muzeografele Olivia Cioboiu şi Claudia Goga, venite cu acest scop de la Muzeul Olteniei cele două stând, atunci, la dispoziţia celor interesaţi de exponatele aduse din judeţul vecin. “Scopul expoziţiei este de a ne introduce, prin intermediul exponatelor, în ceea ce reprezintă structurile şi funcţiile ecosistemului marin. Expoziţia am structurat-o în trei părţi. O parte se referă la organizarea mediului marin, apoi diversitatea populaţiilor de plante şi animale, resursele vii ale mărilor şi oceanelor, şi Marea Neagră, acest unicat al ţării noastre prin caracteristicile sale hidrologice, geomorfologice şi de viaţă”, a explicat, la momentul vernisajului, muzeograful Olivia Cioboiu.
Nici aceasta şi nici colega sa nu s-au gândit, însă, cu siguranţă, vreo clipă, că, exponate ca, peștele geamantan, peştele balon, căluțul de mare sau porcuşorul de nisip, să fie atât de atractive pentru publicul din municipiu. De altfel, din acest motiv nici nu s-au luat măsuri suplimentare de siguranţă, o parte a exponatelor importante, de mici dimensiuni, fiind despărţite de privitori doar de o aţă.

calut de mare (1)Paza exponatelor, lăsată pe seama camerelor!
Nici paznicii muzeului din municipiu nu s-au gândit că privitorii ar putea fi tentaţi să-şi ia în buzunar, ca amintire, vreun obiect de o importanţă ştiinţifică deosebită. Pentru că altfel nu se explică de ce din instituţie a dispărut unul dintre cei doi căluţi de mare fosilizaţi, care putea cu uşurinţă să intre în buzunarul unuia dintre elevii care au vizitat expoziţia în săptămâna “Şcoala Altfel”.
De altfel, furtul a fost sesizat abia la câteva zile după dispariţia căluţului de mare, persoana care a preluat sub semnătură exponatele anunţându-l în scris de asta pe directorul Muzeului “Al.Şefulescu”, Dumitru Hortopan. Acesta a decis, din câte se vede, să nu anunţe poliţia de furt, impunând doar o anchetă internă, formală, făcută cu uşile închise.
De fapt, cercetarea constă doar în derularea imaginilor din prima săptămână a expoziţiei, filmate de camerele de luat vederi din incinta spaţiului unde se află şi acum “Călătoria în adâncul mărilor şi oceanelor”.
De altfel, ieri dimineaţă acelaşi lucru îl făceau doi dintre salariaţii muzeului însărcinaţi cu paza obiectivului, care priveau, la două săptămâni după furt, aceleaşi imagini stocate în calculatorul aflat în holul muzeului, chiar la intrare.
Tot ieri s-au luat, la dispoziţia lui Hortopan, şi primele declaraţii scrise de la supraveghetorii angajaţi ai Muzeului. Asta după două săptămâni de la furt.

Poliţia nu a fost anunţată de vreun furt
De altfel, nu numai un scandal public a vrut să evite directorul Hortopan prin neanunţarea incidentului la IPJ Gorj, aşa cum ar fi fost normal, ci şi explicaţiile pe care ar fi trebuit să le dea colegilor de la Muzeul Olteniei, care s-au bazat pe siguranţa oferită de instituţia din Gorj.
“În ultimele două săptămâni nu există la IPJ Gorj nicio sesizare legată de vreun furt din partea Muzeului Judeţean «Al. Ştefulescu»”, a declarat, ieri, Cătălin Buşe, purtătorul de cuvânt al IPJ Gorj.

calut de mare (3)Cioboiu, muzeograf: “Nu am fost anunţaţi de vreun furt. Noi am plimbat expoziţia peste tot…”
Faptul că nici deţinătorii pieselor din expoziţa lăsată în custodie la Târgu-Jiu nu ştiau nimic s-a dovedit după o simplă discuţie cu muzeograful Olivia Cioboiu. “Colegii de la Târgu-Jiu ne-au sunat şi ne-au comunicat că expoziţia a avut numeroşi vizitatori, mai ales din rândul elevilor. Mi-au spus că totul a fost în regulă. Nu ştiu cât o să mai lăsăm expoziţia la muzeul din Gorj”, a declarat, în primul moment, angajatul Muzeului Craiova care a adus expoziţia la Târgu-Jiu. Informată că sunt suspiciuni legate de dispariţia unui exponat, Cioboiu a rămas şocată de cele auzite. “Nu ştiu nimic de asta. O să iau legătura cu cei de la Muzeul Gorj. Expoziţia a fost plimbată peste tot şi nu s-a întâmplat nimic de acest gen. Nici nu ştiu cum este procedura şi ce facem într-un astfel de caz. Voi vorbi cu colega mea şi vedem. Eu nu ştiu valoarea de inventar a căluţilor de mare, deoarece colega mea se ocupă de partea aceasta de exponate. Vom vedea..”, a declarat, dezamăgită, Cioboiu.

Nu e obiect de inventar?!
De altfel, din câte se vede, conducerea muzeului nu ar fi făcut valuri legat de furt şi pentru că, în inventarul Muzeului Olteniei, obiectul furat ar avea o valoare mică, se vehiculează printre salariaţii instituţiei. Felicia Bantea susţine, în schimb, că exponatul ar fi avut însă o valoare de inventar de doar opt lei, obiectul contemporan fiind fosilizat în laborator şi nu pe cale naturală.
Astfel, dacă exponatul fosilizat nu s-ar mai găsi, vinovaţii se pare că se gândesc să muşamalizeze totul, deşi cineva ar trebui să plătescă totuşi pierderea, până acum Hortopan neluând nicio măsură în acest sens. Mai exact, la două săptămâni de la furt, niciun salariat al Muzeului Judeţean Gorj nu a fost tras la răspundere pentru cele întâmplate.
Contactat telefonic, directorul Muzeului Judeţean “Al Ştefulescu”, a venit chiar, legat de incident, cu o declaraţie şocant de ..mincinoasă.
“S-a rezolvat problema, am găsit exponatul..nu a fost furat. Mai bine întrebaţi-o pe Felicia(n.r. Bantea), ea se ocupa de expoziţie. Căluţul a căzut lângă stativul pe care era pus ..Am făcut o anchetă internă, dar nu mai este cazul de verificări”, a spus, vizibil deranjat, Hortopan.
Pe lângă minciună, Hortopan a preferat să paseze problema spre subalterna sa care, deşi a preluat expoziţia în condiţiile în care efectiv nu stă la Muzeul de Istorie din Târgu-Jiu, a fost împinsă să răspundă pentru lipsa obiectului în cauză.

calut de mare (2)Felicia Bantea: “Exponatul nu s-a găsit, din păcate!”
Felicia Bantea, care este muzeograf încadrat pe ştiinţele naturii, dar care se ocupă efectiv de Peştera Polovragi, ca şi ghid, este cea care a sesizat lipsa exponatului şi cea care a cerut o anchetă în acest sens. Asta pentru simplul motiv că ea a semnat de primire pentru obiectele de la Muzeul Craiova. “Eu am sesizat lipsa căluţului de mare în timpul «Şcolii Altfel». Am făcut o constatare că obiectul cu numărul de inventar 15001 a dispărut din colecţie şi am adresat-o conducerii muzeului cerând o anchetă. Apoi am plecat la Polovragi unde am lucrat timp de două săptămâni. În lipsa mea nu ştiu cum s-a anchetat, ce am cerut, dar am văzut, luni, că s-au luat declaraţii de la angajaţii muzeului legat de dispariţia căluţului de mare. Din câte cunosc nu s-a găsit exponatul până acum. Eu nu sunt vinovată pentru că, efectiv, deşi am semnat pentru obiectele de la Craiova nu puteam să am grijă de expoziţie lucrând la Polovragi. Am semnat pentru că aşa mi s-a cerut..”, a declarat, în primă fază Felicia Bantea, menţionând că între timp s-au luat din expoziţie obiectele mici care au fost duse sus în muzeu. Cert este că, angajaţii de la Craiova ceruseră ca aceste obiecte să fie puse în vitrine închise şi în niciun caz lăsate pe un stativ, acoperit cu catifea, şi protejat cu o aţă.

S-a furat macheta?!
Femeia ar fi sunat abia apoi la Muzeul Craiova şi ar fi fost liniştită de angajatele de acolo. “Am sunat la Muzeul din Craiova şi doamnele de acolo mi-au zis că obiectul scris de mine în notă este de inventar, dar este căluţul din borcan care există. Dispărut a fost altul, de mici dimensiuni, fosilizat, care ar avea rol de machetă. Acesta nu ar fi fost trecut în inventar. M-am liniştit”, a declarat, în final, Bantea dezamăgită că s-a dorit să fie scoasă vinovată pentru lipsa exponatului.
Machetă sau nu, căluţul de mare în cauză nu există, el dispărând din custodia instituţiei muzeale din Târgu-Jiu. Mai mult, nu prea avea ce căuta într-o expoziţie de acest gen, unde nu existau şi alte obiecte cu vânzare sau machete. Se înţelege că se doreşte şi dinspre Craiova calmarea unui scandal legat de expoziţia adusă la Târgu-Jiu, lăsată nesupravegheată cum ar fi fost corect şi pasată, pe semnătură, unei salariate care îşi desfăşoară serviciul la zeci de kilometri distanţă de locul în care se află exponatele.

calut de mare (4)Reamintim că, potrivit specialiştilor de la Craiova, Colecţia de ihtiologie(care se ocupă de studierea peştilor), care face parte din această expoziţie, deţine piese importante din punct de vedere ştiinţific. Piesele expuse încă la Târgu-Jiu fac parte dintr-o achiziţie pe care Muzeul Olteniei a procurat-o de la Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare Marină “Grigore Antippa” din Constanţa. Este intitulată “Peşti marini şi oceanici” şi reprezintă cam 74 de specii importante din mările şi oceanele lumii.
Colecţia Muzeului Oltenia a fost înființată începând cu anul 1952 şi completată cu noi exponate, conservând deja aproape 2000 de piese din Dunăre, Marea Neagră, Oceanul Indian, Oceanul Atlantic şi Oceanul Pacific.
Colecţia a fost valorificată expoziţional prin diverse proiecte tematice: Peştii apelor dulci, Viaţa acvatică în Oltenia, Călătorie în adâncurile mărilor şi oceanelor şi altele, având drept scop educaţia ecologică a publicului vizitator în vederea conservării şi protecţiei mediului dulcicol şi marin.
Anamaria Stoica

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here